Economia agroalimentară și a mediului - poziția județului Timiș în cadrul regiunii 5 vest

CARACTERISTICI GENERALE

1.1. Pozitie geografica

Judetul Tmis este situat in vestul tarii, si se invecineaza la vest cu Serbia si Muntenegru si cu Ungaria, la est cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Severin, iar la nord cu judetul Arad.

1.2. Suprafata

Judetul Timis are o suprafata totala de 869 665 ha si detine 3,65% din teritoriul Romaniei, ocupand, ca intindere, primul loc pe tara.

Suprafata agricola este de 702 170 ha (80,7% din suprafata totala), din care: 531 593 ha teren arabil, 125 684 ha pasuni naturale, 29 497 ha fanete naturale, 4 457 ha vii, 9 246 ha livezi. Suprafata neagricola este de 167 495 ha (19,3%) din care: 109 126 ha paduri, 15 711 ha ape, 18 685 ha drumuri si cai ferate, 20 635 ha curti si constructii, 3 338 ha teren neproductiv.

1.3. Relief

In Timis, intalnim cele trei forme de relief majore, dispuse gradual, de la campie, in vest (75 m) spre munte, in est (1374 m).

Campia ocupa peste 50% din suprafata judetului si face parte din Campia de Vest, unitate de baza a reliefului Romaniei. Are altitudini ce variaza intre 80 m si 200 m. Dealurile de Vest reprezinta circa 20% din teritoriul judetului. La fel ca si campiile, sunt caracterizate prin patrunderea lor in formele de relief superioare ca inaltime, formand asa-numitele depresiuni „golf“, cu un peisaj aparte. Inaltimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscai (800- 1300 m), culminandcu varful Pades (1380 m).

Specifice sunt vaile adanci si inguste, a caror altitudine scade o data cu cresterea inaltimii.

Teritoriul judetului este traversat de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis, cu afluentii sai Timisana, Poganis si Barzava.

1.4. Clima

Clima este continental moderata, cu usoare influente mediteraneene. Lantul muntos al Carpatilor, din partea de rasarit, protejeaza judetul impotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai usoara a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuala oscileaza intre -2°C si 21°C. Cea mai joasa temperatura inregistrata in Timisoara a ost de -24,1°C iarna si de 5,3°C vara, iar cea mai ridicata temperatura de 20,5°C iarna si de 39,5°C vara.

1.5. Resurse naturale

Resursele naturale ale subsolului cuprind zacaminte de lignit(Sinersig), bazalt(Lucaret-Sanovita), mangan(Pietroasa), argila(Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sannicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla (Grosi – Faget, Tomesti si Gladna). Izvoare de ape minerale si ape geotermale sunt la Timisoara, buzias, Pischia, Ivanda, Sacosu Mare, Bogda, Calacea, Deta, Sannicolau Mare, Jimbolia, Teremia Mare si Lovrin.

Solul ofera conditii favorabile pentru cultura plantelor agricole, in principal a cerealelor si a plantelor tehnice si furajere si pentru pomicultura si viticultura. In partea nord- vestica a judetului sunt cernoziomuri, cernoziomuri levigate si cernoziomuri de fanate, iar in zona deluroasa se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, intre care predomina cele brune, iar cele brune-inchise si brune-roscate ocupa suprafete mai mici in partea vestica.

1.6. Vegetatia, flora si fauna

Avand una dintre cele mai mici suprafete impadurite din Regiunea Vest, judetul Tmis dispune de o variata gama de specii de flora si fauna spontana.

Muntii Poiana Ruscai sunt acoperiti de fagete si paduri de amestec: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Pinus nigra, Pinus strobus, Pseudotsuga menziensi. In localitatile Gladna si Luncani, se afla plantatia de castani (Castanea sativa).

Fagul creste in amestec cu gorunul, sau carpenul, la altitudini mai mici de 600 m. In nord-estul judetului , predomina padurile de gorun, fag si stejar; printre mamiferele ce traiesc aici amintim : vulpea, lupul, iepurele salbatic, mistretul, cervide ; avifauna e reprezentata de : potarniche, ciocarlia de padure, sturzul cantator, sturzul de vasc, precum si numeroase specii de apa – starci, egrete, berze, rate, lisite etc.

In apele curgatoare, din padurile din zonele deluroase, traiesc specii apartinand zonei ecologice a lipanului si mrenei.

Intre Buzias si Brestovat, sunt tipice padurile cereto-garnitelor-subxerofile (Quecus frainetto-garnita, Quercus cerris-cerul, gorunul). Cerul si garnita. au fost inlocuite de pajisti xerofile stepizate (predomina firuta, barboasa, paiusul, zazania).

1.7. Organizare administrativ - teritoriala

Organizarea administrativa a judetului cuprinde 2 municipii(Timisoara si Lugoj), 8 orase (Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia, Jimbolia, Recas si Sannicolau Mare) si 85 comune.

Resedinta judetului este Municipiul Timisoara atestat documentar in anul 1266 si oras

din anul 1342, numele fiind luat de la raul Timisel sau Timisul Mic; asa cum apare cursul

actualului rau Bega in descrierile din epoca. Stapanita de regatul ungar si de imperiul otoman in

evul mediu, de habsburgi in epoca moderna, de monarhia austro-ungara in veacul al XIX - lea

si intrata in componenta statului roman incepand cu anul 1919, Timisoara a fost numita „Mica

Viena”, fiind printre primele orase ale lumii care a avut tramvai tras de cai in anul 1869 si primul

oras din Europa iluminat electric in 1885.

Important centru industrial, social, cultural si stiintific, oras al concordiei interetnice,

simbol al Revolutiei din 1989, Timisoara este astazi orasul care promoveaza cele mai

progresiste idei, constituindu-se intr-un bastion al democratiei si dezvoltarii pe toate planurile.

Consiliul judetean Timis este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.