Eficacitatea unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate la Mazarea Tip Afila pentru Sporirea Productiei de Seminte si Calitatii Acesteia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Eficacitatea unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate la Mazarea Tip Afila pentru Sporirea Productiei de Seminte si Calitatii Acesteia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 100 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Costel Dragan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I 1
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL II 4
IMPORTANTA CULTURII DE MAZARESI BAZELE PRODUCERII DE SAMANTA 4
2.1 Importanta culturii 6
2.2 Ameliorare 10
2.3 Bazele genetice ale producerii de samanta 17
CAPITOLUL III 38
TEHNOLOGIA DE CULTURA LA MAZARE 38
3.1 Soiurile de mazare 38
3.2 Amplasarea culturii 40
3.3 Rotatia si plantele premergatoare 42
3.4 Fertilizarea la mazare 43
3.5 Samanta 47
3.6 Semanatul 47
3.7 Lucrarile de intretinere in loturile semincere de mazare proteica pentru boabe 48
3.8 Combaterea burienilor 48
3.9 Combaterea bolilor si daunatorilor leguminoaselor pentru boabe 54
3.10 Purificarea biologica 58
3.11 Irigarea 60
3.12 Recoltarea 61
3.13 Conditionarea pastrarea si depozitarea recoltei 62
CAPITOLUL IV 65
Conditiile de exprimare de la Fundulea 65
4.1 Solul 66
4.2 Caracteristici morfologice 67
4.3 Vegetatia 71
4.4 Conditiile climatice 72
4.5 Regimul termic 72
4.6 Regimul pulviometric 73
4.7 Alti factori climatici 75
4.8 Regimul termic 76
CAPITOLULV 82
EFICACITATEA UNOR MASURI AGROFITOTEHNICE APLICATE LA MAZAREA “TIP AFILA”PENTRU SPORIREA PRODUCTIEI DE SEMINTE SI CALITATII ACESTEIA 82
5.1 Obiective 82
5.2 Material de lucru necesar executarii experientelor 82
5.3 Masuri agrofitotehnice aplicate 84
5.4 Rezultatele cercetarilor effectuate in anul 2005 85
CAPITOLUL VI 97

Extras din document

Capitolul I

1. Introducere

Unul dintre principalele mijloace de obţinere a unor producţii ridicate şi stabile la plantele agricole, se poate spune - cel mai dinamic factor de sporire a producţiei ,

este folosirea în cultură a soiurilor şi hibrizilor de mare productivitate.Asfel de soiuri şi hibrizi,au capacitatea de a valorifica la nivel superior, măsurile tehnologice aplicate, posedă o bună comportare la adversităţile climatice, se caracterizează printr-o rezistenţă bună la cădere, boli şi dăunători; sunt pretabile la recoltarea mecanizată şiau o bună plasticitate ecologică, însuşiri care le oferă acestora, asigurarea constanţei producţiei.

Utilizând un material biologic care posedă gene valoroase pentru diversele caractere şi însuşiri urmărite în procesul de ameliorare a plantelor, folosind metode moderne de cercetare, de selecţie şi de studiu a genotipurilor obţinute, prestigioşii amelioratori din ţara noastră, si din strainatate,au creat pe parcursul activităţii lor în acest domeniu, numeroase soiuri şi hibrizi, de cereale, plante tehnice şi furajere, cu un potenţial productiv, calitativ şi adaptiv ridicat.

Prin obţinerea permanentă a unui progres genetic evident, noile soiuri şi hibrizi creaţi în ultimii ani, depăşesc nivelul de producţie al celor pe care îi înlocuiesc în producţie, fiind cu 10 - 20 % superiori acestora, atât ca nivel productiv, cât şi în privinţa unor însuşiri fiziologice, conţinut de substanţe utile etc.

Sporirea producţiei la culturile agricole, este determinată în mare măsură , de calitatea seminţelor utilizate la însămânţarea suprafeţelor destinate producţiei pentru consum.

Sămânţa de calitate superioară, trebuie să posede, un înalt grad de valoare genetică, puritate biologică şi fizică, indici ridicaţi de germinaţie, MMB şi MH, sănătate şi vigoare. Folosirea la însămânţare a unor astfel de seminţe, contribuie la exprimarea în condiţii optime de cultură a întregului potenţial productiv şi calitativ al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi.

Obţinerea unor seminţe cu însuşiri calitative superioare, este condiţionată de fundamentare ştiinţifică a activităţii din domeniul seminţelor, care constă pe deasupra în cunoaşterea bazelor teoretice ale geneticii, ameliorării şi producerii de seminţe, iar pe de altă parte, în cunoaşterea aprofundată şi aplicarea în această activitate, a unor metode moderne de selecţie, în vederea menţinerii permanente, a structurii genetice şi valorii biologice la nivelul iniţial ridicat, al soiurilor, formelor parentale şi hibrizilor, precum şi de tehnologii specifice procesului de producere, prelucrare şi păstrare a seminţelor.

Astfel de cunoştinţe, sunt deosebit de necesare, atât pentru specialiştii din Institutele şi Staţiunile de Cercetări Agricole, care se ocupă cu menţinerea la un nivel cât mai ridicat al valorii iniţiale a genotipurilor de plante de cultură, pentru obţinerea categoriilor biologice superioare de seminţe - sămânţa amelioratorului, prebază şi de bază, cât şi a celor din unităţile specializate publice sau private, care asigură înmulţirea, prelucrarea şi valorificarea seminţelor de bază respectiv, sămânţa certificată la toate culturile agricole

Astfel de cunoştinţe, sunt necesare, deoarece se ştie, că în lungul perioadei de producere a seminţelor, cât durează un întreg ciclu, care începe cu alegerea elitelor plantelor tipice în cadrul soiului sau formei parentale şi studiul acestora în câmpurile de selecţie conservativă, respectiv câmpurile de menţinere a structurii genetice şi biologice a genotipurilor, din care se obţine sămânţa amelioratorului şi până la asigurarea necesarului de sămânţă certificată ( C1, C2, F1 ), cu care se însămânţează culturile pentru consum, trec de regulă 5 - 6 ani, astfel :a) Câmpurile de menţinere, b) Câmpurile de Prebază 1, c) Câmpurile de Prebază 2, d) Loturi semincere pentru sămânţa de Bază,e) Loturi semincere pentru producerea de sămânţă C1 respectiv F1, f ) Loturi semincere pentru producerea de sămânţă la speciile autogame de C 2.

Pe tot acest parcurs, genotipurile respective, sunt supuse permanent, influenţei unor factori biotici sau abiotici, cum ar fi, factorii genetici, biologici, ecologici şi de cultură, amestecuri mecanice, care pot contribui în final, la diminuarea uneori sensibilă, a valorii iniţiale, a soiurilor şi hibrizilor, ceea ce contribuie atât la deprecierea capacităţii de producţie a acestora, cât şi la scăderea calităţii seminţelor.

Astfel de influenţe însă pot fi în bună măsură preîntâmpinate sau înlăturate, în condiţiile cunoaşterii cauzelor care le generează şi a aplicării pe tot parcursul procesului de producere, prelucrare, păstrare şi comercializare a seminţelor, a întregului complex de măsuri specifice acestor procese, făcând astfel din sămânţă, un real factor de creştere a producţiei agricole şi de asigurare a calităţii acesteia.

În cazul nerespectării uneia sau mai multor cerinţe din acest proces, efectul benefic al influenţei pozitive a seminţelor se diminuează foarte puternic

Urmare a embargoului american asupra soiei din anul 1978 si a pretului ridicat al acesteia, s-au evidentiat riscurile dependentei de proteina de soia necesara furajarii animalelor, produsa in proportie de peste 80 % de catre Statele Unite ale Americii, Brazilia si Argentina. Cele mai afectate au fost tarile Uniunii Europene deoarece au fost nevoite sa importe aceasta proteina. De exemplu in campania 1999-2000 s-a importat o cantitate de 34,3 milioane de tone de sroturi de oleaginoase, din care 26,3 milioane de tone au fost sroturi de soia, Uniunea Europeana fiind primul importator cu peste 40 % din piata mondiala ( revista La France Agricole nr-2939 din iunie 2002 )

Aflata in aceasta situatie tarile europei au fost obligate sa gaseasca alte surse eficente de proteina necesara furajarii animalelor , evitarii dumpingului SUA si obtinerii unei independente privind importul de proteine vegetale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Eficacitatea unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate la Mazarea Tip Afila pentru Sporirea Productiei de Seminte si Calitatii Acesteia.doc