Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui

Proiect
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 13503
Mărime: 86.86KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Neacsu Ion

Cuprins

Importanta economica a florii soarelui 2

Capitolul I : Evolutia culturii de floarea soarelui 6

1.1. Evolutia suprafetelor cultivate si productiile de floarea soarelui pe plan mondial 6

1.2. Suprafetele cultivate cu floarea soarelui si productiile realizate in Romania 6

1.3. Dinamica productiei pe perioada 2000-2009, pretul pe piata interna in 2004, situatia privind exportul si importul in 2009 7

Capitolul II : Factorul de productie- pamantul 9

2.1.Fertilitatea naturala,culturala, economica si potentata 9

2.2.Evaluarea terenurilor agricole 11

2.3.Bonitarea terenurilor agricole 12

2.4.Evaluarea calitativa si valorica a terenurilor agricole pe baza bonitarii cadastrale 16

Capitolul III : Forta de munca 18

3.1. Caracteristicile si particularitatile muncii in agricultura 18

3.1.1. Tasaturile tehnice ale muncii din agricultura 18

3.1.2. Trasaturile economice is sociale ale muncii din agricultura 19

3.2. Resursele de munca din agricultura 20

3.3. Productivitatea muncii in agricultura 27

3.4. Specificul productivitatii muncii in agricultura 28

Capitolul IV : Capitalul in agricultura 33

4.1. Capitalul ca factor de productie 33

4.1.1. Capitalul fix 34

4.1.2. Capitalul circulant 35

4.1.3. Capitalul de exploatare 36

4.2. Mijloace de mecanizare in agricultura 38

Capitolul V: Eficienta economica a culturii de floarea soarelui 41

5.1. Indicatorii eficientei economice a investitiilor 41

Capitolul VI :Concluzii 44

Bibligrafie 46

Extras din document

IMPORTANTA ECONOMICA A CULTURII DE FLOAREA SOARELUI

Apartine familiei Compositae, genul Helianthus si cuprinde numeroase specii dintre care doar H.annuus cultus este cultivata sub diferite forme.

Floarea-soarelui este o plantă uleioasă de mare importanţă economică şi alimentară. Aria de origine este partea sudica a Americii de Nord(din Nordul Mexicului pana in sudul Apalasilor) unde a fost utilizata din timpuri stravechi.

Desi are cerinte mari de caldura, luata in cultura s-a adaptat la variatii mari de temperaturi(fie ridicate:25-30˚C, fie scazute:13-17˚C).

Adaptabilitatea se traduce si prin rezistenta fata de seceta, desi randamentele cele mai bune le da in zonele cu precipitatii bogate.Necesita soluri fertile,profunde,cu structura mijlocie,deci este sensibil pretentioasa.

Cultura florii-soarelui întâlneşte în România, condiţii de favorabilitate diferite, în funcţie de regimul precipitaţiilor şi de însuşirile fizice şi chimice ale solului, cât şi în relaţie cu evoluţia bolilor. În funcţie de raportul dintre resursele de ecologice şi cerinţele actualelor forme cultivate în România, s-a delimitat cinci zone de cultură

Zona I. Cuprinde zonele din Câmpia Română, sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei. Acestea asigură cele mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare pentru cultura florii-soarelui, întrucât solurile dominante sunt de tip cemoziomic, profunde, cu textură lutoasă, conţinut ridicat în elemente nutritive şi capacitate sporită de reţinere a apei, iar din punct de vedere climatic, temperatura, lumina şi uneori precipitaţiile (350-600 mm) corespund cerinţelor obţinerii unor producţii ridicate, frecvenţa unor perioade lungi de secetă şi arşiţă, determină atacuri.

Zona a Il-a. Câmpia de Vest (judeţele Timiş, Arad). Suprafeţele cultivate în această zonă asigură condiţii bune de dezvoltare a culturii florii-soarelui, datorită solurilor cernoziomice, profunde, precum şi cantităţilor mai mari de precipitaţii (450-650 mm). Perioadele de secetă şi arşiţă sunt mai puţin frecvente decât în partea de sud a ţării. Această zonă se caracterizează printr-un atac moderat de putregai alb şi cenuşiu (Sclerotlnia sclerotiorum şi Botrytis cinerea) şi un atac mai puternic de pătare brună (Phomopsis helianthi). Se recomandă următorii hibrizi: Felix, Select, Festiv, Fundulea 249, Alex, Romina, Rapid, Performer, Fundulea 206, Favorit, Timiş.

Zona a IlI-a. Zonele neirigate din Câmpia Română şi Podişul Dobrogei neirigat. Unităţile teritoriale ale acestei zone se află în partea de nord a câmpiei irigate şi sunt apreciate ca mijlociu favorabile pentru cultura florii-Soarelui. Condiţiile de cultură ale florii-soarelui sunt mai puţin favorabile datorită, în principal, deficitului de apă şi prezenţei solurilor brun-roşcate din această zonă a Câmpiei Române. Această zonă se caracterizează prin perioade lungi de secetă şi arşiţă, vânturi puternice şi un atac moderat de putregai alb şi cenuşiu (Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea), precum şi putregai cărbunos (Sclero-tiurh bataticbla), patogen specific zonelor mai aride. Se recomandă următorii hibrizi: Select, Super, Festiv, Fundulea 206, Fundulea 249, Turbo, Favorit, Romina, Rapid, Alex, Justin.

Zona a IV-a. Câmpia de Vest (judeţele Bihor, Satu-Mare). Suprafeţele din aceste judeţe sunt favorabile culturii florii-soarelui, solurile fiind de tip cemoziomic, cu un regim favorabil de precipitaţii (500-650 mm). Din această cauză se înregistrează, în mod frecvent, un atac puternic de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) şi de pătare brună (Phomopsis helianthi). Se recomandă hibrizii: Select, Festiv, Felix, Fundulea 249, Turbo, Favorit, Alex, Rapid, Romina, Timiş.

Zona a V-a. Câmpia Jijiei, Podişul Bârladului şi Câmpia Transil¬vaniei.Din punct de vedere al condiţiilor naturale, aceste teritorii se afla la limita inferioară de favorabitate pentru cultura florii-soarelui. Cauza principală este fertilitatea scăzută a solurilor datorită procesului de eroziune, care variază de la moderat la excesiv pe toate tipurile de soi. În Câmpia Jijiei şi Podişul Bârladului, ca factor limitativ, se adaugă deficitul de apă din perioada de vegetaţie, iar în Câmpia Transilvaniei apar adesea excesul temporar de apă, temperaturi scăzute şi în unele locuri aciditatea solului. Se re¬comandă hibrizii:Festiv,Super,Select,Felix,Fundulea 206, Fundulea 249, Alex, Rapid, Justin.

Prin conţinutul seminţelor în substanţe grase (33-56 %) şi calitatea deosebită a uleiului rezultat în extracţie, planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în alimentaţia omenirii, respectiv cea mai importantă sursă de ulei pentru România.

Ca sursă de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupă locul al patrulea, după soia, palmier şi rapiţă.

Valoarea alimentară ridicată a uleiului de floarea-soarelui, se datorează conţinutului bogat în acizi graşi nesaturaţi, reprezentaţi preponderent de acidul linoleic (44-75 %) şi acidul oleic (14-43 %), cât şi prezenţei reduse a acidului linilenic (0,2 %), componente care-i conferă stabilitate şi capacitate îndelungată de păstrare, superioare altor uleiuri vegetale. Funcţia nutritivă a uleiului de floarea-soarelui este sporită de prezenţa unor provitamine a vitaminelor liposolubile A, D, E, fosfatidelor ca şi a vitaminelor B4, B8 , K. Uleiul mai conţine steroli (aproximativ 0,04 %) şi tocoferoli (fracţiune antioxidantă a uleiului vegetal, cca. 0,07%).

Capacitatea energetică (8,8 calorii/g ulei) şi gradul de asimilare ridicat, situează uleiul de floarea-soarelui aproape de nivelul nutritiv al untului.

Uleiul rafinat de floarea-soarelui se foloseşte, în principal, în alimentaţie, în industraia margarinei şi a conservelor. Uleiul de floarea-soarelui este excelent pentru alimentaţie, având fluiditate, culoare, gust şi miros plăcute. Produsul este folosit şi în industrie pentru producerea lacurilor speciale şi a răşinilor, precum şi în pictură. Reziduurile rezultate în urma procesului de rafinare, se folosesc la fabricarea săpunurilor, la obţinerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei şi tocoferolilor. Fosfatidele şi lecitina extrase din uleiul de floarea-soarelui, sunt utilizate în industria alimentară, panificaţie, patiserie, în prepararea ciocolatei şi a mezelurilor.

Preview document

Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 1
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 2
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 3
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 4
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 5
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 6
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 7
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 8
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 9
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 10
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 11
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 12
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 13
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 14
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 15
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 16
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 17
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 18
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 19
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 20
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 21
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 22
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 23
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 24
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 25
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 26
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 27
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 28
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 29
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 30
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 31
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 32
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 33
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 34
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 35
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 36
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 37
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 38
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 39
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 40
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 41
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 42
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 43
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 44
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 45
Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Eficienta Economica a Culturii de Floarea Soarelui.doc

Alții au mai descărcat și

Influența Lucrărilor Solului Asupra Producției de Porumb

I. INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB 1.1. Importanţa culturii porumbului Porumbul este una din principalele cereale ale...

Cultura Grâului

Capitolul I INTRODUCERE 1.1 Importanţa grâului Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă pe glob cele mai mari...

Eficienta Economica a Culturii de Porumb Boabe de Consum in Judetul Vaslui

Porumbul este una dintre cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate, prezinta o buna rezistenta la seceta, are...

Grâu

UTILIZARILE GRÂULUI Grâul este cea mai importanta planta cultivata , cu mare pondere alimentara . Suprafete intinse pe care se seamana , precum...

Eficiența Economică a Culturilor de Cereale

Introducere CULTURA CEREALELOR reprezintă pe glob o sursă de bază în hrana populaţiei şi a animalelor crescute de om, fiind răspândite pe o...

Semanatul si Samanta la Grau

Samanta si semanatul la grau Graul este principala cereala pentru boabe, cultivata in tara noastra si de pe glob. Este cultura cu un potential...

Rapita

Rapiţa (Brassica napus L.) face parte din familia plantelor crucifere (Brassicaceae). Rapita utilizata in prezent in Romania provine in...

Sistematica Daunatorilor

1.Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides Goeze, ordinul Coleoptera, familia Carabidae Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul...

Ai nevoie de altceva?