Elaborarea tehnologiilor intensive nepoluante pentru cultura grâului de toamnă

1.1. SCURT ISTORIC AL CULTURII GRAULUI

Grăul este una dintre principalele plante de cultură,fiind folosit in alimentaţia oamenilor incă din perioada mezolitică (9000-7000 î.e.n.) în Orientul Mijlociu.Săpaturile din pesterile de la Mount Carmel au scos la iveală unele care aveau lama ascuţită, care serveau la secerarea cerealelor sau a altor graminee.Oamenii din acele vremuri au folosit ca hrană formele ancestrale spontane ale grăului de astăzi.Primele vestigii de spice întregi,spiculeţe,glume şi boabe de grău au fost gasite in Orientul Mijlociu,datănd din perioada neolitică (7000-3000 î.e.n.).Conservarea lor s-a realizat prin carbonizare,uscare sau datorită acţiunii turbei.

Formele primitive de grău erau îmbrăcate,avănd glumele şi paleele groase,tari rezistente,din care cauză îndepărtarea lor de pe boabe se făcea cu mare greutare.Pentru facilitarea acestei operaţiuni,spicele erau aşezate pe pietre fierbinţi,astfel,căldura emanată făcea ca paleele să devina fragile şi să poată fi îndepărtată de epe boabe

1.2.IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CULTURII GRÂULUI

Grâul constituie cereala de bază în alimentaţia omului în Europa,America de nord,Australia şi parţial în America de sud,America Centrală,Africa şi Asia,în timp ce orezul,a doua plantă de bază în alimentaţie,este consumată cu precădere doar în Asia,iar porumbul în America Centrală şi America de sud.Grâul a înlocuit în hrana multor popoare ceralele mai grosiere(secara,orzul,avăzul),iar în unele regiuni din Asia atacă chear poziţiile trediţionale ale orezului în special chear sub formă de paste fainoase.

Importanţa deosebită a grâului în alimentaţie îşi găseste explicaţia prin aceea că este nutritiv,concentrat şi poate fi uşor transformat în alimente potrivite pentru alimentaţie.Din timpuri stăvechi grâul a fost folosit, mai mult decât orice altă plantă,în alimentaţia oamenilor şi a rămas nedespărţit de omul civilizat de-a lungul întregi lui istorii.Grâul este una din cele mai importante plante de cultură şi reprezintă baza alimentaţiei pentru majoritatea oamenilor de pe glob,făcând posibilă,alături de orez,dezvoltarea primelor civilizaţii cărora le-a fost suportul principal.

1.3 RĂSPĂNDIREA CULTURII GRÂULUI

Grâul este una din cele mai răspăndite plante de cultură şi acest lucru este datorat,după părerea multor cercetători,originii sale alohexaploide,la formarea genomului grâului participând trei specii diploide cu genoame diferite ( T.monococcum ssp boeticum-A, Aegilops speltoides-B şi Aegilops squarossa-D).

Centrele de origine ale grâului hexaploid ( T. Aestivum ssp. Spelta, T. aestivum ssp.vulgare, T.aestivum ssp. Compactum) sunt situate în zonele muntoase din Asia Centrală şi sud-vestică şi anume în Irak, Afganistan şi India nord- vestică.

Principalii factori climatici sunt temperatura, precipitaţile şi lumina.

Umiditatea deţinea de asemenea un rol foarte impotrant în distribuţia grâului în lume. Datorită diversităţi sale genetice, plasticităţii fenotipice şi genotipice, grâul se cultivă aproape în întreaga lume.

Cultura grâului se extinde de la Ecuador şi până la 66ْ 32' latitudine nordică, respectiv 45ْ latitudine sudică şi de la nivelul mării până la 3000-3500 m altitudine.

2.1.PRINCIPALELE ELEMENTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTIVARE A GRÂULUI DE TOAMNĂ

2.1.1 ROTATIA

Încadrarea grâului într-un asolament raţional este foarte importantă pentru obţinerea de producţi ridicate.

Cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt culturile care eliberiază terenul cât mai timpuriu,lasă solul curat de buruieni,nu au boli comune cu grâul şi ameliorează însuşirile fizice şi chimice ale solului ( structura,conţinutul în substanţe hrănitoare).

Cele mai bune premergătoare sunt:mazărea,fasolea, soia, borceagurile, rapiţa, inul, cartoful, porumbul pentru siloz , trifoiul. De asemenea sunt foarte bune premergătoare porumbul pentru boabe, floarea – soarelui ,sfecla, cartoful de toamnă, mai ales dacă acestea se recoltează până la 10-15 septembrie sau dacă au fost fertilizate cu gunoi de grajd.

Cea mai răspândită premergătoare este porumbul pentru boabe, datorită ponderii mari pe care o au cele două culturi în structura cu lturilor din ţara noastră. Dar ,rotaţia grâu-porumb nu trebuie practicată mult timp pe acelaşi teren, pentru a evita răspândirea bolilor precum (Fusarium sp.) şi a îmburuienării cu unele specii de buruieni.

2.1.2.FERTILIZAREA

folosirea îngrăţemintelor la grâu asigură obţinerea de producţii ridicate şi constante de la an al an. Deşi grâul are un consum modest de îngrăşăminte , totuşi are cerinţe deosebite faţă de fertilizare , datorită următoarelor particulatitaţi :

- sistemul radicular la grâu este mai slab dezvoltat şi are o capacitate redusă de extragere a substanţelor nutritive din sol ;

- consumul maxim de elemente nutritive are loc într-un timp scurt , când planta trebuie să găsească în sol aceste îngrăşăminte în forme uşor asimilabile.

Dintre elementele nutritive , influenţa cea mai mare asupra producţiei o au azotul , fosforul şi potasiul.

Îngrăşămintele cu azot se aplică în cantităţi de 80-140 kg s.a/ha, în funcţie de mai mulţi factori: recolta planificată , consumul specific de azot pentru formarea recoltei , coeficientul de corecţie, solul pe care se cultivă.

Doza de azot se calculează astfel:

D = Rp x Cs x CIN

În care:

D = doza de azot, kg azot/ha

Rp = recolta planificată, t/ha

Cs = consumul specific de azot pentru formarea recoltei, kg s.a /t produs;

CIN = coeficientul de corecţie în fucţie de conţinutul solului în azot ( 0,9 pe solurile bogate în azot şi până la 1,2 pe solurile sărace în azot).

Epoca de aplicarea a îngrăşămintelor cu azor are în vedere marea mobilitate în sol a acestora. Din această cauză , azotul se aplică în mai multe etape:

- toamna la pregătirea patului germinativ , se foloseşte cantitatea de 30-40 kg azot/ ha sub formă solidă sau lichidă.

- primăvara devreme sau la sfârşitul iernii , se foloseşte cantitate de 50-60 kg azot /ha sub formă solidă.

- prinăvara , la pornirea în vegetaţie , se foloseşte vantiatea de 20-40 kg azot/ha sub formă solidă.

- primăvara o dată cu erbicidarea , se foloseşte cantiatea de 12-18 kg azot/ha ca îngrăşământ foliar sau uree dizolvată.