Evaluarea Pădurii Lupac

1.INTRODUCERE

Promovarea economiei de piaţă presupune condiţii noi cu care se confruntă actorii economici din domeniul forestier şi implică o adaptare a acestora la un model, care nu este nou, dar care prezintă particularităţi specifice modului de organizare a economiei forestiere din tara noastră. Faptul că economia românească parcurge un proces de tranziţie se reflectă şi pe piaţa produselor forestiere, iar imperfecţiunile acestora pot avea ca repercusiuni o scădere a eficienţei economice a sectorului forestier şi importante pierderi din avuţia naţională. Rolul factorilor de decizie din sectorul forestier este şi unul de a analiza consecinţele comercializării actuale a produselor lemnoase şi de a lua măsuri pentru a elimina deficientele unei pieţe a lemnului abia în curs de organizare şi consolidare. In condiţiile în care preţul produselor lemnoase se stabileşte ca urmare a interacţiunii dintre cerere şi ofertă pe o piaţă liberă, acesta constituie o expresie a modului in care sectorul forestier se încadrează condiţiilor economice generale şi o bază pentru luarea acelor măsuri care să ducă la îmbunătăţirea eficientei economice din domeniu. De aceea, este firesc ca eforturile cercetării silvice româneşti să se concentreze în vederea cuantificării factorilor ce influenţează costurile de producere şi preţul lemnului pe picior şi a celui fasonat, în noile condiţii de activitate economică.

Piaţa mondială a produselor lemnoase este o piaţă deschisă, care nu beneficiază de nici un mecanism instituţional cu rol regulator, cum există la alte materii prime. Preţul şi volumul tranzacţiilor cu produse lemnoase urmează foarte bine legea cererii şi ofertei.

Eseul de fata pune in vedere evaluarea corespunzatoare a unei suprafete de padure, suprafata acoperita cu masa lemnoasa din cadrul U.P. VIII Lupac, O.S. Resita.Evaluarea presupune calculul corespunzator exploatarii masei lemnoase, pretul lemnului, cheltuielile necesare exploatarii, taxa pentru paza suprafetei impadurite dar si consumurile tehonologice.Toate aceste elemente comparate cu pretul lemului regasit la licitatii ne indica buna gospodarire a suprafetei de padure in cauza.

In practica silvica, exploatarea padurilor reprezinta cel mai fin act de cultura al acesteia atunci cand este executata dupa normele tehnice si principiile stiintifice ale gospodaririi padurilor.

2.FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

2.1Structura teritorial-administartivă a parchetului

Suprafata de padure face parte din UP VIII Lupac , ce constituie obiectul acestui studiu, situat in partea vestică a Depresiunii Lupac şi partea vestică a Munţilor Dognecei, în bazinul hidrografic al râului Caraş, în cursul său mijlociu,unitatea de producţie fiind traversată de o parte a afluenţilor de dreapta ai acestuia.

Accesul în interiorul unităţii de producţie se face pe drumurile publice: Reşiţa-Dognecea, Reşiţa-Oraviţa şi drumurile Rafnicului.

În tabelul urmator sunt redate vecinătătile şi limitele unităţii de producţie pe puncte cardinale:

2.2.Vecinătăţi, limite, hotare

Tabel nr.1

Puncte cardinale

Vecinătăţi Limite Hotare

Felul Denumirea

Nord O.S Bocşa Montană

O.S Bocșa Română Naturală

Naturală

Convențională Culmea Lupac

Drumul public Reșița-Dognecea -llimită

U.P

-drum

Est U.P. VIII Reșița

U.P. IX Carașova Naturală

Naturală Culmea Lupac

Culmea Frâncovăț

Culmea Clocoticiului Liziera pădurii

Sud

O.S. Oravița

Naturală Valea Jupalnic

Râul Caraș Valea Jupalnic

Râul Caraș

Vest

O.S. Bocșa Montană

Naturală Culmea Stuparu

Culmea Dognecea limita U.P.

liziera pădurii

3.FACTORII GEOMORFOLOGICI

U.P. VIII Lupac, situat ă în Munții Banatului, sud-estul Munților Dognecei, cuprinzând și o parte din Culoarul Reșiței, respectiv Depresiunea Lupac. Forma de relief reprezentativă este versantul cu înclinări predominant moderate și repezi (85% din suprafață), mai rar foarte repezi (6% din suprafață) și slabe (9% din suprafață).

3.1.Hidrologie

Rețeaua hidrografică a U.P este tributară râului Caraș care colectează din teritoriul U.P. următorii afluenti de dreapta:

- Gelugu – cu afluenții Lupac și Țiganca;

- Rafnic;

- Jupalnic;