Evoluția efectivelor de vânat Borsec

Cap.I

Introducere

In tara noastra,datorita conditiilor de mediu favorabile,se gasesc numeroase specii de vanat,diferentiate dupa zonele de vegetatie,dupa regiunile si mediul in care traiesc.

In Delta Dunarii,numarul speciilor de vanat acvatic depaseste 200,in regiunea de campie traiesc in numar mare iepurele,potarnichea,fazanul.

Padurile,de la ses si pana la munte,adapostesc numeroase efective de caprioare,mistreti,cerbi,ursi,iar in golurile subalpine se gasesc caprele negre.

Pentru a se putea pune in valoare in mod corespunzator aceste bogatii,patrimoniul vanatoresc a fost organizat in Fonduri de vanatoare.In momentul de fata,suprafata tarii noastre este impartita in peste 2100 fonduri de vanatoare.

Suprafata totala a fondurilor de vanatoare din tara noastra cumuleaza peste 22 milioane hectare.Acestea se diferentiaza intre ele in functie de zonele in care se afla cat si in functie de suprafata.

Suprafetele minime in zonele de campie sunt de 5000 hectare,in zonele de deal 7000 hectare,iar in zona de munte ating 10.000 hectare.

Dupa modul de folosinta si destinatia pe care o au,fondurile de vanatoare se grupeaza in urmatoarele categorii :

-gospodarii vanatoresti de stat,G.V.S-uri,gospodarite de unitatile silvice,apartinand Regiei Nationale a Padurilor (30%)

-arendate,pe baza de contracte,respectiv date in gestiune organizatiilor vanatoresti,legal constituite,afiliate Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (68%)

-pentru unitatile de invatamant si de cercetare stiintifica cu profil cinegetic (2%)

Pentru continua dezvoltare a sectorului vanatoresc,este necesar sa se cunoasca cat mai bine biologia speciilor de interes vanatoresc,pentru ca actionandu-se asupra inmultirii si distributiei acestora prin metodele moderne de crestere,gospodarire si recoltare,sa se puna cat mai bine in valoare acesta bogatie naturala a tarii.

1.1.Notiuni generale despre biologia

Vanatului

1.1.1.Biologia vanatului

Constituie o ramura a zoologiei aplicative si se ocupa cu studiul animalelor salbatice care formeaza obiectivul vanatorii.Studiul biologiei vanatului se face in scopul cunoasterii cat mai profunde a felului de viata a acestuia in conditiile mediului inconjurator,pentru a se putea ajunge la o dirijare cat mai buna a efectivelor populatiilor de vanat.

Pentru intelegerea biologiei principalelor specii de vanat,voi trata in continuare unele notiuni legate de viata acestora.

Simturile vanatului cele mai dezvoltate sunt:-vazul

-auzul

-mirosul

Vazul este foarte dezvoltat indeosebi la pasarile rapitoare de zi sau noapte,dar si la unele mamifere cum este capra neagra.Alte mamifere care traiesc in locuri mai adapostite,ca ursul sau mistretul,au vederea mai slaba dar au mirosul si auzul mai dezvoltate.Celelalte doua simturi,gustul si in special pipaitul,sunt de mai mica importanta.

Raspandirea vanatului eate in stransa legatura si dependenta de varietetea conditiilor stationale si particularitatile de viata a speciilor de interes vanatoresc.