Evoluția social-economică a Comunei Zorleni, Județul Vaslui

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să reliefeze aspecte geografice, economice, istorice, social-politice şi culturale, ce caracterizează cât mai obiectiv cu putinţă acest colţ de ţară, obiectivul principal fiind acela de a cunoaşte cât mai bine comuna Zorleni, locuitorii acesteia, precum şi o intuire a perspectivelor şi posibilităţilor viitoare.

Ne-am născut, am crescut, unii au plecat, alţii au rămas pe aceste meleaguri, dar necunoscându-le sub toate aceste aspecte geografice, istorice, socio-economice, tabloul cunoaşterii ar rămâne incomplet.

Suntem datori trecutului de a-l scoate la lumină, dar şi prezentului de a-l cerceta, pentru că avem multe de învăţat de la trecut şi, mai ales, avem multe de înfăptuit în prezent şi pentru viitor.

Lucrarea de faţă a avut ca punct de plecare studiul a mai multor cronici şi documente îngălbenite de vreme, aflate în păstrarea arhivelor locale, precum şi consemnarea mărturiilor orale ale bătrânilor satului, care au participat efectiv la cele mai importante evenimente din comună sau care au avut cunoştinţă, de la părinţii sau bunicii lor, de întâmplări ascunse în negura timpului.

Ideea de bază a lucrării este aceea că, nu poate fi nici măcar intuită calea pe care o va putea urma o colectivitate mai mare sau mai mică, ce anume se va întâmpla cu comuna Zorleni şi cu locuitorii săi, fără a cunoaşte rădăcinile din care ne tragem, ce anume s-a abătut asupra noastră de-a lungul istoriei şi care este situaţia prezentului, cu aspectele sale, mai bune sau mai puţin bune.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA TEORETICĂ PRIVIND EVOLUŢIA FORMELOR DE COOPERARE

1.1. Cooperaţia agricolă în ţările cu economie de piaţă

Ceea ce caracterizează dezvoltarea agriculturii ţărilor capitaliste este pătrunderea tot mai accentuată în această ramură, a capitalului comercial, industrial şi bancar, determinată de necesitatea modernizării accelerate a agriculturii.(Caia A., Sociologie rurală)

Pe această linie, cooperaţia agricolă în ţările dezvoltate cu economie de piaţă din Europa, are un rol de cea mai mare însemnătate. Deşi tipurile de cooperative diferă de la o ţară la alta, în general, se conturează câteva direcţii importante, cum ar fi:

- aprovizionarea cu factori de producţie;

- producţie;

- prelucrarea produselor;

- servicii;

- comercializarea produselor;

- creditare;

- asigurare etc.

Experienţa vest-europeană în domeniul cooperaţiei, inclusiv a celei agricole, se caracterizează printr-o extrem de mare varietate de forme, ca urmare a puternicii fragmentări a continentului în regiuni, cantoane, landuri etc.

O importantă latură a activităţii cooperaţiei agrare vest-europene o constituie reprezentarea şi apărarea intereselor producătorilor mici şi mijlocii. Din acest punct de vedere, experienţa vest-europeană a sindicatelor agricole şi a altor organisme (asociaţii, uniuni) şi relaţiile lor cu cooperaţia agricolă, merită studiată. În afara problemelor economice, cooperaţia agrară vest-europeană îşi asumă tot mai multe răspunderi privind problemele sociale ale cooperatorilor, formarea şi instruirea permanentă a acestora, acţiuni edilitare, de protecţie a mediului, culturale etc.