Executia Lucrarilor de Imbunatatiri Funciare pe Pamanturi Contractile

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Executia Lucrarilor de Imbunatatiri Funciare pe Pamanturi Contractile.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Albu Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. GENERALITATI
2. DEGRADARILE CONSTRUCTIILOR DIN
AMENAJARILE DE IMBUNATATIRI FUNCIARE
3. SOLUŢII ŞI RECOMANDĂRI PRIVIND EXECUŢIA
LUCRĂRILOR ÎN AMENAJĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI
FUNCIARE
4. STABILIZAREA ARGILELOR CONTRACTILE PRIN
AMESTEC CU MATERIALE NEACTIVE
4.1. Caracterizarea argilei din sistemul de irigaţii Frunzaru
4.2. Determinări pe amestecuri de argilă şi materiale neactive
4.2.1. Umflarea liberă h/h.
4.2.2. Încercarea la cicluri de umezire-uscare

Extras din document

1. GENERALITĂŢI

Pământurile argiloase, capabile de umflări şi contracţii mari, sunt întâlnite sub denumirea de argile contractile, expansive sau active. Aceste pământuri ocupă suprafeţe mari în multe ţări, în special, în zonele cu climat arid.

În România, pământurile argiloase active (contractile, expansive) ocupă suprafeţe însemnate în aproape toate zonele geografice ale ţării (fig.1). Distribuţia zonelor acoperite de argile contractile trebuie corelată cu distribuţia zonelor climatice, deoarece manifestarea capacităţii de umflare contracţie a argilelor este condiţionată, într-o mare măsură, de factorii proprii regimului climatic. Argilele active aflate în zonele cu deficit de umiditate, vor prezenta în perioadele de precipitaţii bogate, fenomene de umflare importante, în timp ce argilele din zonele cu excedent de umiditate vor fi susceptibile, într-o măsură mai mare, la variaţii de volum prin contracţii, în timpul perioadelor secetoase.

În ţara noastră, grosimea stratului de pământuri argiloase contractile este de 1,50 – 2,5m, dar există zone unde poate ajunge la 6,00-8,00m.

Din punct de vedere geologic, formaţiunile de argilă expansivă (contractilă, activă) din ţara noastră se încadrează în unul din următoarele tipuri 1:

-formaţiuni de zonă temperată constituite din depozite glaciare, lacustre şi marine de la sfârşitului terţiarului şi începutul cuaternarului de natură marnoasă-calcaroasă, decalcifiate prin spălare şi îmbogăţite în coloizi. În această categorie se înscriu majoritatea pământurilor argiloase din ţara noastră;

-formaţiuni de climă caldă, bogate în materii organice dezvoltate prin evoluţia biochimică a solului de origine glaciară sau aluviară, care au suferit, în timp, o importantă evoluţie pedologică, devenind argile fisurate.

Toate argilele sunt potenţial contractile, însă din punct de vedere ingineresc, în categoria argilelor expansive sau contractile intră numai acele argile capabile să prezinte umflări sau contracţii mari, ce periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor la variaţii curente de umiditate, generate de condiţiile locale.

S-a constatat că în condiţii de umiditate scăzută, datorită fenomenului de contracţie, se dezvoltă fisuri pe orizontală şi verticală , care constituie căi preferenţiale de infiltrare a apei, la creşterea umidităţii.(fig. 2).

Fig.nr.1 - Răspândirea argilelor

Fig.nr.2 - Fisurarea argilelor

Efectele directe ale variaţiilor de umiditate în pământurile argiloase contractile sunt: contracţia prin uscare, umflarea prin umezire, dezvoltarea presiunii de umflare –atunci când umflarea este parţial sau total împiedicată- reducerea rezistenţei la tăiere şi a capacităţii portante a argilei 1, 2.

Fisiere in arhiva (1):

  • Executia Lucrarilor de Imbunatatiri Funciare pe Pamanturi Contractile.doc