Fast Food

SCURT ISTORIC

Fast-food este termenul dat de produsele alimentare care pot fi preparate si servite foarte repede ;orice masă cu un timp redus de pregătire poate fi considerata a fi fast-food, de obicei acest termen se referă la produsele alimentare vândute într-un restaurant sau magazin cu pregătire de calitate scăzută şi care sunt servite clientului ambalate intr-o forma pentru take-out/take-away. Termenul de "fast food", a fost recunoscut într-un dicţionar de Merriam-Webster, în 1951.

Pieţe de desfacere pot fi standuri sau chioşcuri, care pot oferi un adăpost sau de şedere, sau de restaurante fast-food (de asemenea cunoscute ca restaurante cu serviciu rapid). Franciza operaţiunilor care fac parte din lanturile de restaurante, au produsele alimentare standardizate si transportate la fiecare restaurant din locatii centrale.

Cerinţele de capital implicate în deschiderea uni restaurant fast-food sunt relativ scăzute. Restaurante cu mult mai mare sit-in sunt cele în care clienţii au tendinţa de a sta într-o atmosferă aparent mai upscale, poat fi cunoscute în unele zone ca restaurante fast casual.

Conceptul de gata preparate alimentare pentru vânzare este strâns legat de dezvoltarea urbană. În Roma antică oraşele au avut standuri de strada in care au vândut pâine şi vin. O tendinta in oraşele asiatice de est sunt magazinele de tăiţei. Flatbread şi Falafel sunt astăzi omniprezente în Orientul Mijlociu. Felurile de mâncare populare indiene de tip fast-food includ pav vada, panipuri şi dahi vada. În naţiunile vorbitoare de franceza din Africa de Vest,în jurul oraşelor mai mari si in standuri,continua să se vândă, aşa cum au făcut-o pentru generaţiile trecute,o serie de gata preparate :char -carne la grătar pe beţe cunoscute local ca sampure (a nu se confunda cu gustarea de pâine cu acelaşi nume găsit în Europa).

Pre-Europa modernă

În oraşele din antichitatea romana, o mare parte din populaţia care trăieşte în mediul urban,depindea de furnizorii de produse alimentare pentru o mare parte din masa lor.Dimineaţa, pâinea înmuiată în vin a fost mâncata ca o gustare rapidă şi,legume fierte şi tocane mai târziu. În Evul Mediu, oraşele mari şi importante zone urbane, cum ar fi Londra si Paris au susţinut vanzarea de numeroase feluri de mâncare, cum ar fi vânzarea plăcintelor, pastelor,vafelor, napolitanelor, clatitelor si carnurilor fierte. Ca şi în oraşele romane în timpul antichitatii, multe dintre aceste unităţi au furnizat celor care nu au avut mijloacele necesare pentru a prepara alimente proprii, în special în gospodăriile unice. Spre deosebire de locuitorii oraselor mai bogate, acestea s-ar putea de multe ori sa nu-si permita inchirierea de locuinţe cu facilităţi de bucatarie sau chiar sa cumpere echipamente de gătit. Acest lucru a fost recunoscut de către autorităţi, precum şi în oraşe cum ar fi Coventry si Londra, controlul preţurilor de torte din carne au fost puse în aplicare. Călători, cum ar fi pelerini în drum spre un locas sfânt, indiferent dacă erau bogati sau săraci, au fost, de asemenea, printre clientii.

Epoca modernă

Marea Britanie

Peste si chips-uri cu mazare siropoasa

În domeniile care au avut acces la apele de coastă sau a mareelor, "fast-food" ar include frecvent crustacee locale sau fructe de mare, cum ar fi stridii sau, la fel ca în Londra, eles. Adesea, acest fructe de mare ar fi fierte direct de pe chei sau aproape de apa.

Datorită diferitelor disponibilitati de ingrediente şi gusturi, până la Great War, alimentele fast britanic au avut variaţii considerabile regionale. Uneori regionalitatea de antena a devenit parte a culturii din suprafaţa respectivă.

Conţinutul de plăcinte fast-food-a variat, cu păsări de curte (cum ar fi pui) sau wildfowl frecvent utilizate. După al doilea război mondial, Turcia a utilizat mai frecvent fast-food-ul.

O formă deosebit de britanica de fast-food este de tip sandwich, popularizat de John Montagu, conte al patrulea sandwich în 1762, când a înfăşurat felii uscate de carne, în pâine, astfel încât să nu întrerupă cursu jocurilor de noroc.

Regatul Unit a adoptat fast-food din alte culturi, cum ar fi pizza (italian), fidea chineză, kebab, curry şi diverse alte forme de fast food-uri provin din alte părţi ale Commonwealth-a Naţiunilor. şi mai departe.

CULTURA NUTRITIEI FAST FOOD

Lipsa de timp, stresul si graba, fac pe cei mai multi dintre noi sa alerge in timpul zilei de la un chiosc la altul dupa un hot-dog sau un hamburger, sau dupa un baton de ciocolata, care asa cum spune reclama, "potoleste foamea". O asemenea forma de alimentatie are un nume generic: "ocasional food", adica intr-o traducere libera, o hrana complementara, ocazionala. Este aproape sigur ca chipsurile sau hamburgerii reprezinta pentru multi dintre noi componente permanente ale regimului alimentar. Din pacate, din cauza acestei grabe si din cauza nesocotirii principiilor de alimentatie sanatoasa, multi au platit dupa ani de zile cu sanatatea lor.

Nu degeaba, oamenii de stiinta americani vorbesc tot mai mult despre "junk-food", adica despre "alimentatie-gunoi". Fiindca aceasta poate duce intr-un viitor apropiat la aparitia aterosclerozei, bolilor cardiovasculare, obezitatii, diabetului zaharat, osteoporozei, bolilor digestive si a bolilor psihice. Citind aceasta, multi ramin surprinsi: cum adica boli psihice? Ce legatura poate exista intre alimente, fast food si psihic? Cercetatorii subliniaza cel putin 2 aspecte privind aceasta problema:

- alimentatia deficitara si patogena tip fast food care afecteaza adolescentii sau copiii de virsta mai mica celei de 16 ani provoaca schimbari periculoase ale comportamentului. Simptomele sint mai ales iritabilitatea excesiva, reactii agresive imprevizibile. Cauzele unei asemenea patologii nu trebuie cautate, potrivit parerii expertilor, intr-o criza a valorilor, ci intr-o alimentatie care se compune in mod esential din hamburgeri, cartofi prajiti, bauturi gazoase si zaharate si cofetarie industriala. In fine, produse care sint bogate in substante artificiale care inlocuiesc fructele si cerealele din hrana cotidiana a acestor tineri, ceea ce produce carenta acelor vitamine si a acelor minerale indispensabile unei bune functionari a sistemului nervos, cu consecinte importante manifestate prin alterari ale metabolismului si care predispun consumatorii la un comportament antisocial.