Cuprins
- Capitolul 1 4
- Capitolul 2 ..6
- Capitolul 3 10
- Structura de vârstă a efectivului 10
- 3.1. Situația vârstei la animalele tinere 11
- Capitolul 4 12
- Programarea reproducției cu planul de montă și fătări 12
- Capitolul 5 14
- Mișcarea lunară și pe luni de lactație a efectivelor de bovine 14
- 5.1. Mișcarea lunară a efectivului de bovine 14
- 5.2. Mișcarea pe luni de lactație a efectivului de bovine 15
- Capitolul 6 16
- Progarmarea producției de lapte 16
- Construcții Zootehnice 18
- 7.1. Întreținerea legată a vacilor în adăpost închis 18
- 7.2. Organizarea mulsului 20
- 7.3. TRATAREA ȘI PĂSTRAREA LAPTELUI ÎN FERMĂ 20
- Capitolul 8 22
- Hrănirea vacilor 22
- 8.1. Lista nutrețirilor 24
- 8.2. Norme de hrană și rații pe categorii de animale 24
- 8.3. Rații pe categorii de vârstă 25
- 8.4. Numărul de zile furajate 36
- 8.5. Necesarul de furaje vară 37
- 8. 6. Necesarul de furaje iarnă 38
- 8.7. Suprafața de teren necesară pentru producerea furajelor 39
- Capitolul 9 40
- Eficiența economică 40
- Concluzii ...42
- Bibliografie 43
Extras din proiect
Capitolul 1
Memoriu justificativ
Ferma de vaci de lapte este amplasată în comuna Lespezi, județul Iași, în apropierea râului Siret.
În cadrul acestei exploatații se cresc vaci din rasa Bălțată Românească, metoda de creștere fiind în stabulație legată, vacile având o producție medie de lapte de 4500 litri, procent de grăsime de 4%.
Ferma are o capacitate de 28 de capete, structura efectivului fiind următoarea:
-28 de vaci în lactație
-3 juninci gestante
-2 vițele montate
-2 capete tineret femel peste 18 luni
-5 capete tineret femel 12-18 luni
-5 capete tineret femel 6-12 luni
-7 capete tineret femel 0-6 luni
-3 capete tineret femel 0-15 zile
-4 capete tauri la îngrășat.
De menționat faptul că se adoptă o strategie de creștere a efectivului cu 7 capete/an folosind metoda reproducției lărgite.
Furajarea vacilor se face cu nutrețuri din cultură proprie, de pe terenurile fermei, în perioada de iarnă. Iar pe timpul verii, se practică pășunatul pe terenurile concesionate din cadrul Asociației Frăția, pășunat care este plătit în functie de numarul de animale (200 ron/cap) asociației pe toată perioada în care vacile pășunează. Rația este suplimentată cu siloz de porumb și amestec de concentrate în timpul serii când vacile se întorc de la pășunat.
În componeta ratiilor pe timp de iarna, pentru vacile de lapte se folosete fânul de lucerna si porumbul siloz in ratia de baza, iar in ratia suplimentara folosim cu precadere șrotul de fl. Soarelui si porumbul boabe .
Terenurile aparținând fermei sunt în totalitate terenuri arabile întinse pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare. Pe aceste terenuri se cultivă porumb, porumb pentru siloz, lucernă, borceag.
Restul furajelor ,srotul de fl soarelui, creta furajera, fosfatul dicalcic, inlocuitori de lapte sunt achizitionate de la diferiti furnizori.
Mulsul vacilor se face mecanizat, la grup individual de muls, de două ori pe zi.
Laptele este mai apoi transferat din bidoane în tancul de răcire de unde urmează a fi preluat de o firmă specializată în producerea de produse lactate și brânzeturi.
Evacuarea dejecțiilor se face cu plug raclor, acestea fiind dirijate într-o fosă de colectare de unde vor fi mai apoi folosite ca îngrășământ natural pentru creșterea producției pe terenurile fermei.
În ceea ce privește reproducția, femelele sunt însămânțate artificial iar controlul gestației se realizează la 3 luni după însămânțare.
Introducerea la însămânțare se face la 19 luni, indicele de însămânțare fiind de 1,5 la vaci și 1,2 la vițele, o fecunditate de 75% la vaci și 80% la vițele, procentul de natalitate fiind de 94% iar indicele de reformă de 12%.
În ceea ce priveste evidenta efectivului de animale, aceasta este tinuta atat de catre crescatori cat si de asociatia crescatorilor de bovine de lapte. Animalele fiind inscrise in Registrul Genealogic al Rasei , astfel toate animalele sunt trecute in Controlul Oficial al Productiei, beneficiind atat de SCZ cat si de ANTZ
Date necesare:
-Vaci în producție 82%
-Vaci în repaus mamar 15%
-Vaci în diferite stadii de gestație 54%
-Vaci de curând fătate/montate 46%
-Diagnosticul gestației se face la 3 luni după însămânțare
- Durata service period: 82 de zile
- Calving interval: 365 de zile
Capitolul 2
Documentare din literatura de specialitate
2.1 Importanța creșterii bovinelor
Creșterea bovinelor reprezintă o activitate cu importanță majoră, dat fiind faptul că poate constiui o sursă de venit nu numai pentru proprietar ci și pentru țară, prin practicarea exporturilor sau a valorificării cărnii și laptelui în țară.
În prezent în Uniunea Europeană, România este pe locul zece, având un șeptel de 2
mil. de bovine. în privința producției de lapte, ne aflăm pe locul 18 cu o producție de 621000 tone în primele 10 luni ale anului 2016. (potrivit datelor eurostat).
Principalul produs obținut de la vacă îl constituie laptele, fiind o bogată sursă de calciu foarte accesibilă marii majortăți ai populației. Pe lângă aceasta, laptele conține proteine în concentrație destul de însemnată fiind depășită doar de către carne.
Conținutul în lipide este de 35g /l. Lipidele din laptele de vaca contin 96-98% trigliceride si fosfolipide 0,2-1%. Laptele de vaca conține,de asemenea,0,2-0,4% steroli,în special colesteroli conține preponderent acizi grași saturați, deoarece bacteriile din rumen prin procese de hidrogenare împiedică formarea unei proporții mai mari de acizi grași nesaturați. Raportul acizi grași saturați/acizi grași nesaturați are o valoare mai mare în lapte comparativ cu nutrețul ingerat de animal.
În privința glucidelor,cel mai important este lactoza. Aceasta se găsește în proporție de 40-50 g la un litru de lapte. Substanțele nutritive pe care ni le pune laptele de vacă la dispozitie sunt extrem de numeroase, pe lânga cele enumerate se mai găsesc și vitamine din complexul B, oligoelemente și minerale.
Un alt produs ce poate fi obținut în urma creșterii și exploatării bovinelor, îl
constituie carnea. Importanța aesteia este deosebită, având în compoziție o mulțime de nutrienți necesari organismului uman. Un prim element de apreciat la acest produs, este conținutul ridicat în energie, apoi în vitamine, proteine și aminoacizi esențiali.
Bibliografie
1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iasi, Editura Alfa, 2006;
2. Vasile Ujica si Ioan Gilca, Tehnologia cresterii bovinelor, Iasi, Editura Ion Ionescu de la Brad, 1994;
3. Stelian Acatincai, Productiile bovinelor, Editia a-2-a , Timisoara, Editura Eurobit, 2004;
4. http://www.anarz.eu
5. http://www.delaval.ro/
6. www.fermierulafacerist.ro/
7. http://www.zoo.ro/baltata-romaneasca
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ferma specializata pentru productia de lapte, rasa Baltata Romaneasca, efectiv de 28 capete, intretinere legata.doc