Fermă vaci de lapte, rasa bălțată românească cu un efectiv matcă 20 de capete

INTRODUCERE

Importanţa creşterii bovinelor. Prognoza unor instituţii specializate în cercetarea demografică umană indică menţinerea tendinţei de creştere numerică a populaţiei umane, atât pe termen scurt cât şi pentru următoarele 3-4 decenii. Implicit, se va înregistra şi o creştere accentuată a cererii de resurse alimentare pentru hrănirea omenirii.

Nivelul de trai şi civilizaţie al populaţiei umane este un indicator socioeconomic complex şi dificil de cuantificat, având în vedere multitudinea şi complexitatea factorilor de influenţă. Între principalele componente care participăla caracterizarea nivelului de trai pot fi amintite următoarele: nivelul de instruire, gradul de ocupare al forţei de muncă pe domenii de activitate, venitul anual/locuitor, mărimea disponibilităţilor alimentare de origine vegetală şi animală(exprimate în calorii, grame proteină/zi/persoană, precum şi raporturile existente între aceşti parametri), rata creşterii demografice şi structura populaţiei pe grupe de vârstă, durata medie a vieţii, eficacitatea măsurilor de protecţie socială a membrilor societăţii etc.

Între factorii mai sus menţionaţi, consumul de produse de origine animală/locuitor este un indicator important în aprecierea standardului de viaţă al unui popor. Importanţa şi ponderea acestui indicator în caracterizarea nivelului de trai, trebuie corelată cu tradiţiile şi obiceiurile alimentare ale populaţiilor umane, precum şi cu gradul de dezvoltare socio-economică a zonei geografice de referinţă.

Acumularea unui volum impresionant de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice în domeniul producţiei agro-alimentare a permis elaborarea şi aplicarea unor tehnologii moderne, de mare randament. În acest fel a fost posibilă reducerea numerică a personalului direct implicat în producţia agricolă (paralel cu creşterea gradului de calificare al acestuia), ceea ce a dus la o semnificativă rentabilizare a acestui domeniu de activitate.

În acest context, se apreciază că îmbunătăţirea nivelului nutriţional uman (cantitativ şi calitativ) este unul din obiectivele importante, pe termen lung, al omenirii. Atingerea acestui obiectiv impune cu necesitate elaborarea unor programe de perspectivă (pe termen scurt, mediu şi lung) referitoare la producerea, prelucrarea şi repartizarea-valorificarea produselor agro-alimentare. Creşterea bovinelor reprezintă o ramură de primă importanţă a agriculturii mondiale, datorită volumului, diversităţii şi valorii producţiilor şi produselor care se obţin din această activitate. Astfel, bovinele asigură 90-96% din cantitatea totalăde lapte consumată pe glob, 30-35% din cea de carne şi cca. 90% din totalul pieilor grele prelucrate în industria mondială de tăbăcărie.

În condiţii normale de exploatare, o vacă poate asigura necesarul optim de carne pentru 6-8 locuitori, iar cel de lapte pentru 10-15 locuitori.

Laptele este un aliment complet, indispensabil în alimentaţia copiilor, a vârstnicilor, a femeilor însărcinate şi a celor care alăptează, a convalescenţilor şi a personalului care lucrează în medii toxice.

Bovinele furnizează materia primă şi pentru industria cărnii. Alături de carne, prin operaţiuni specifice de tranşare se obţin o serie de produse şi subproduse de abator care au diferite utilizări. Astfel, “al cincilea sfert” este format din ficat, creier, inimă, splină, pulmoni, limbă, testicule, uger, “burtă”, urechi, buze etc. Sângele se poate folosi ca atare (sângerete, tobe, la “băiţuirea” muşchiului ţigănesc) sau sub formă prelucrată(plasmă uscată, hemoglobină, globină şi albumină alimentară).

Unele organe, glandele endocrine şi sângele se utilizează ca materie primă în industria farmaceutică obţinându-se produse farmaceutice de uz uman şi veterinar. Astfel, din ficat se extrage lecitina, heparina, glicogenul, peptona, antitrombina, hormoni şi enzime, extract de ficat (folosit la combaterea anemiilor). Din splină se extrage spleina şi unele substanţe folosite în combaterea leucemiei. Din rinichi se extrage lipoteina, iar din inimă carinina şi citocromul C.

Creierul şi măduvioarele sunt utilizate pentru producerea lecitinei, colesterolului,cefalinei, tromboplastinei, a unor enzime şi substanţe utilizate în prevenirea şi combaterea hemoragiilor sau pentru tratarea unor boli ale sistemului nervos.

Din pulmoni se extrage heparina (anticoagulant), iar din gonade se extrage testosteron (din testicule), anestrol şi progesteron (din ovare).

Din glandele cu secreţie internă se extrag diferiţi hormoni: adrenocorticotrop (din hipofiză), tiroxină (din tiroidă), epifizan (din epifiză) etc.

Sângele, oasele mari şi confiscatele de carne (produsele de abator ce nu îndeplinesc normele sanitar-veterinare pentru consumul uman) se folosesc, după un proces de prelucrare specific, la obţinerea făinurilor furajere care se utilizeazăpentru echilibrarea raţiilor furajere administrate animalelor de fermă.

Pielea se foloseşte ca materie primă în industria tăbăcăriei. Pielea se caracterizează prin supleţe, compactitate ridicată, rezistenţă mecanică mare, conductibilitate termică redusă, capacitate de inbibiţie (de absorbţie a apei) redusăşi este utilizată (după o prealabilă prelucrare) în industria încălţămintei (“box”, ”bizon”, ”talpă”), la confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte, marochinărie, artizanat şi în industria automobilelor de lux (la tapiţeria scaunelor şi a interiorului).

Din păr se execută pensule, iar din coarne şi ongloane se pot obţine cleiuri cheratinice sau făinuri furajere.

În diferite zone geografice, bovinele sunt utilizate pentru producţia energetică (la tracţiune) ca sursă de energie neconvenţională. Boul produce 0,5 CP (0,5-0,6 W/h) timp de 7-8 ore/zi.

Bovinele produc cca. 70% din totalul îngrăşămintelor organice folosite în agricultură. Gunoiul de grajd administrat ca îngrăşământ organic asigurăîmbunătăţirea fertilităţii solului, a structurii sale fizice şi chimice. De asemenea, contribuie la intensificarea activităţii microorganismelor din sol, la aeraţia acestuia, sporind în acelaşi timp capacitatea solului de a reţine apă. Sporul de recoltă obţinut ca urmare a fertilizării terenurilor agricole cu gunoi de grajd poate ajunge la 10-25%.

Alte avantaje ce decurg din exploatarea bovinelor:

- bovinele valorifică şi transformă eficient în lapte şi carne resurse naturale (păşuni, fâneţe, produse secundare din agricultură), precum şi diferite reziduuri din 3industria alimentară, a berii, amidonului, alcoolului (borhoturi, tăiţei de sfeclă de zahăr etc.);

- participă la intensificarea şi rentabilizarea exploataţiilor agricole;

- reprezintă o importantă sursă de devize convertibile (prin exportul de carne, produse din carne şi lapte, animale vii, materiale seminal congelat (MSC) şi embrioni congelaţi);

- prin modernizarea fermelor de exploatare a bovinelor (sub raportul dotărilor, al intensivizării şi integrării producţiei, precum şi prin optimizarea proceselor tehnologice specifice) se asigură continuitatea proceselor de producţie în agricultură şi utilizarea raţională a forţei de muncă pe tot parcursul anului.

Ritmul de dezvoltare a creşterii bovinelor, ca şi performanţele obţinute în acest domeniu de activitate, sunt reflexul dezvoltării socio-economice înregistrate în diferite zone (ţări) ale lumii. În ultimele decenii, pe plan mondial se constată o reducere lentă dar permanentă a cererii consumatorilor faţă de alimentele având concentraţie energetică mare (cereale, cartofi, cărnuri grase) paralel cu o cerere mereu crescândă pentru lapte, legume, fructe şi cărnuri slabe.