Fișa tehnologică a culturilor agricole

Cap I Prezentarea zonei studiate

Localitatea. Așezarea geografică.

Orașul Jimbolia se află situat în partea de vest a României, la 572 km distanță față de București pe calea ferată și 600 km pe șosea, fiind străbătut de meridianul de 20˚38’ longitudine estică și de paralela de 45˚46’ latitudine nordică. În cadrul județului Timiș se află în extremitatea vestică, la 39 km distanță (pe calea ferată) de reședința acestuia, municipiul Timișoara. Ca poziție geografică, orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului și Câmpia Mureșului. Un aliniament de sate marchează limita dintre cele două unități de relief: Checea-Cărpiniș-Satchinez. Altitudinea medie a orașului este de 82 de metri. Din punct de vedere climatic, orașul este situat în cadrul tipului de climat temperat-continental specific Europei Centrale, dar în care se resimt și influențe mediteraneene. Elementele de ordin bio-pedogeografic se încadrează, de asemenea, ca specific, arealului central european. În sistemul urban românesc, Jimbolia face parte din categoria orașelor mici, sub 20.000 de locuitori, la nivel național ocupând locul 187 din cele 320 de orașe ale țării (în anul 2011). În cadrul județului Timiș, orașul Jimbolia ocupă locul IV ca număr de locuitori (10.048 locuitori în 2011) după orașele Timișoara, Lugoj și Sânnicolau Mare, deținând 1,5% din populația totală a județului și 2,5% din populația urbană a acestuia.

Clima.

Climatul Jimboliei se încadrează sectorului climatic bănățean în care domină circulația vestică, dar în care se resimt și influențe mediteraneene. Poziția geografică și adăpostul oferit de Carpați feresc acest areal față de masele de aer rece din nord și nord-est. Radiația solară are valori de 118 Kcal/cm² în semestrul cald. Regimul termic este moderat, datorită influențelor oceanice și 24 Sorin Pavel mediteraneene. Iernile sunt blânde și scurte (media temperaturilor este pozitivă + 0,1șC). Verile sunt mai călduroase și mai lungi față de alte zone de câmpie (media termică + 20,5șC). Temperatura medie anuală este de 10,7șC. Luna iulie, luna cea mai caldă a anului are o medie termică de 21,4șC, iar luna ianuarie, luna cea mai rece a anului, de - 1,5șC. Precipitațiile medii anuale ating valoarea de 570 mm (l/m²) pe an, mai scăzute față de Timișoara (cu 631 mm pe an). Cele mai multe precipitații cad vara (circa 30%), urmată de primăvară, toamnă și iarnă (circa 20%). Se remarcă diferențieri nu prea mari între anotimpuri, un maxim pluviometric în iunie (67,6 mm) și un maxim mult mai slab în octombrie, de influență mediteraneană. Numărul de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50, iar grosimea medie a stratului de zăpadă este redusă, în jur de 5 cm. Vânturile diferă mult față de circulația generală vestică de altitudine. Dominante sunt vânturile din direcțiile sud-est și nord-vest. Dintre vânturile locale se resimt mai mult austrul, vântul Coșava și Rușcovățul.

Sortimentul culturilor de câmp

Asezarea geografica a comunei Jimbolia face ca pe terenurile sale agricole sa se cultive o mare varietate de culturi agricole cum ar fi graul, orzul, porumbul, mazarea, fasolea, soia etc

Asolamentul

Prin asolament se urmărește crearea unor condiții de mediu mai favorabile pentru plantele cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă și substanțe nutritive și prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli și dăunători.

Avantajele pe care le realizează asolamentele mai ales în anii agricoli cu probleme, vin în sprijinul producătorului agricol în speranța obținerii unor randamente pe unitatea de suprafață. Organizarea unui asolament nu se face de azi pe mâine și nu pentru o perioadă scurtă, ci pentru o perioadă mai lungă de 4 - 6 ani.

În organizarea unui asolament rațional, care în final să realizeze sporuri de producție și eficiență economică maximă, trebuie să se țină seama de o serie de factori și anume:

- condițiile naturale;

- cerințele economico - organizatorice;

- cerințele agrobiologice ale plantelor.

Factorii naturali, cum sunt solul și clima, au o importanță deosebită în alegerea culturilor din cadrul asolamentului. Tipul de sol, relieful, expoziția, adâncimea apei freatice, cantitatea de precipitații, temperatura etc. sunt factori de care trebuie să se țină seama atât în privința speciilor ce se vor cultiva într-o zonă sau alta, cât și a hibrizilor și soiurilor din cadrul fiecărei specii. Rotația și succesiunea în cadrul asolamentelor se vor face în funcție de cerințele agrobiologice ale plantelor. Astfel, după plante care lasă în sol cantități mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele, să urmeze plante mari consumătoare de azot și fosfor, cum sunt porumbul, grâul, sfecla, floarea soarelui,etc. De asemenea, se recomandă ca după plante mari consumatoare de apă să urmeze plante cu un consum mai redus de apă. Prin rotație și succesiunea culturilor în cadrul asolamentului trebuie să se realizeze și o bună combatere a bolilor și dăunătorilor, și a buruienilor.

Ținând cont că în agricultura țării noastre s-au produs mutații foarte importante, unde agricultura privată deține 95% din suprafața arabilă, o atenție deosebită trebuie acordată mărimii solelor.

În asociațiile nou înființate, solele sunt mai mari în funcție de specificul asolamentului (asolamente de câmp, asolamente furajere sau mixte), în timp ce în agricultura privată, solele au dimensiuni mult mai mici, în funcție de suprafața deținută de proprietar.

În funcție de numărul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurtă durată, 2-4 ani și de lungă durată, 5-6 ani. Întrucât principalele culturi din țara noastră sunt grâul și porumbul, acestea ocupând aproape 60% din suprafața arabilă, se folosește foarte des rotația GRÂU - PORUMB. Acest asolament s-a dovedit necorespunzător, întrucât ambele culturi sunt mari consumatoare de elemente nutritive și au și unele boli comune (Fuzarioză).