Fluxul Tehnologic de Abatorizare a Iepurelui de Casa

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Fluxul Tehnologic de Abatorizare a Iepurelui de Casa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere docx, pptx de 71 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Paul Corneliu Boişteanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. Factorii care influenţează producţia de carne a iepurilor.4
1.1. Rasele de iepuri pentru carne.4
1.1.1. Rase mari.4
1.1.2. Rase mijlocii.7
1.1.3. Rase mici.9
1.1.4. Rase pitice.10
1.1.5. Iepuri de casă hibrizi.11
1.2. Sistemele de creştere a iepurilor de casă.11
1.2.1. Sisteme extensive.11
1.2.2. Sisteme semiintensive.12
1.2.3. Sisteme intensive.13
1.2.4. Tehnologii de creştere şi exploatare.13
1.3. Tipuri de adăposturi.14
CAPITOLUL 2. Bolile iepurilor de casă.18
2. 1 . Boli de reproducţie.18
2. 2 . Boli virotice.21
2. 3 . Boli bacteriene.23
2. 4 . Boli parazitare.27
2. 5 . Boli de nutriţie.30
CAPITOLUL 3. Fluxul tehnologic de obţinere a carcaselor de iepuri.32
3. 1 . Sacrificarea iepurilor.32
3.1.1 Transportul iepurilor.32
3.1.2 Imobilizarea .33
3.1.3 Asomarea.33
3.1.4 Sacrificarea propriu-zisă.33
3.1.5 Jupuirea.34
3.1.6 Eviscerarea.35
3.1.7 Igienizarea carcasei.36
3. 2 . Producţia de carne.36
CAPITOLUL 4. Igiena cărnii de iepure.39
4.1. Inspecţia sanitară ante-mortem a iepurilor de casă.39
4.2. Inspecţia sanitară post-mortem a iepurilor de casă, depozitarea şi transportul.40
BIBLIOGRAFIE.41

Extras din document

INTRODUCERE

Importanța creșterii iepurilor, trebuie privită atât prin prisma produselor care se obțin de la această specie de animale, respectiv carnea și blanurile cât și prin faptul că în sistemele intensive de creștere, hibrizii pentru carne (broilerii) ating greutatea de cca 2 kg în numai 70-80 zile; consumul specific este redus (3,3 – 3,5 U.N./kg spor).Deci se poate constata că această specie este mai puțin concurentă cu omul în ceea ce privește consumul de cereale, comparativ cu alte specii de animale crescute pentru carne, respectiv porcinele și păsările.

Pe lângă acestea, trebuie avute în vedere și alte particularități ale speciei care îi dau o importanță deosebită în cadrul zootehniei și anume : intervalul dintre generații mic, (mai multe fătări pe an), prolificitate ridicată, adaptarea bună la creșterea în sistem intensiv,carnea cu calități superioare, pielicele și blănițe valoroase.

Animalele pentru blană fiind principalul furnizor al materiei prime pentru industia de blănuri,creșterea lor s-a dezvoltat ca urmare a cererii sportive de blănuri a industriei, respectiv a cumpărătorilor.

Pe lângă blănuri de la aceste animale se mai obțin uleiuri pentru industria cosmetică (uleiul de vizon), păr pentru fetru, piele și dinți pentru marochinărie și artizanat,precum și carne (nutria).

Creșterea animalelor pentru blană este în continuă extindere, blănuite provenite de la nimalele crescute în captivitate sunt valorificate la prețuri avantajoase.Dacă în trecutul nu prea îndepărtat blănurile erau considerate obiecte de lux, astăzi ele au devenit un bun din ce în ce mai eccesibil datorită atât sporirii efectivelor de animale de blană crescute în captivitate cât și a modernizării tehnologiilor de prelucrare a blănurilor sunt foarte vechi (sec al II-lea î.e.n.).

În țara noastră creșterea animalelor de blană este o activitate relativ nouă și în plină dezvoltare atât în ceea ce privește efectivele cât și ca diversifitate a speciilor de animale.

CAPITOLUL 1. Factorii care influențează producția de carne a iepurilor

1.1. Rasele de iepuri pentru carne

Spre deosebire de celelalte specii de animale domestice la care numărul de rase este mai mic, la iepurii de casă se întâlnește un număr foarte mare de rase (cca 100) la care se adaugă un număr mare de varietăți.

Clasificarea raselor de iepuri se poate face după diferite criterii cum ar fi : producția principală, masa corporală, lungimea părului.

1. După producția principală rasele de iepuri de casă se pot împărți în rase de carne,de blană și aptitudini mixte (carne-blană) ; folosind același criteriu de clasificare rasele de iepuri se mai pot împărți și în rase care se cresc pentru producția de carne și blană și rase care se cresc pentru producția de păr.

2. După lungimea părului rasele de iepuri de casă se pot împărți în rase cu păr scurt (1,5-2 cm),cu păr lung (6-20cm) și cu păr obișnuit (3-4 cm)

3. Clasificarea după masa corporală permite diferențierea în rase : mari, mijlocii, mici și pitice.

1.1.1. Rase mari

Cele mai cunoscute rase sunt Uriașul belgian (sau de Flandra), Uriașul alb (de Termonde), și rase cunoscute sub denumirea de Berbec : german, englez și francez; alături de acestea se mai încadrează și alte rase care au o importanță mai mică pentru condițiile tării noastre ( Gigant alb de Bauscat, Fluture uriaș Francez, Fluture uriaș german).

1. Rasa Uriașul belgian – a fost creată în Belgia cu aproape 4 secole în urmă. Masa corporală a iepurilor adulți este în medie de 6 kg dar poate ajunge și la 10-12kg ; au corpul lung (60 – 100 cm) robust, masiv și bine conturat.

După culoarea blăniței se disting mai multe varietăți : aguti (cea mai răspândită), cenușiu închis, brun închis, negru, fluture și albă. Părul este destul de scurt (ajunge până la 2200 cm²), blănița fiind valoroasă,în selecție se urmărește să aibe părul des, cât mai unoform, mătăsos și cu un luciu metalic. Iepurii din această rasă sunt mai sensibili și mai pretențioși față de hrană ; nu se obțin rezultate bune în creșterea industrială, se înregistrează un procent ridicat de sterilizare, numărul de pui născuți morți este mare, tineretul se dezvoltă repede, astfel că la vâsta de 3 luni iepurașii ajung la cca 2,5 kg. Se urmărește utilizarea Uriașului belgian la încrucișări cu alre rase cu o masă corporală mai redusă dar cu o carne de calitate mai bună.

Fisiere in arhiva (2):

  • Fluxul Tehnologic de Abatorizare a Iepurelui de Casa.pptx
  • Fluxul Tehnologic de Abatorizare a Iepurelui de Casa.docx

Bibliografie

1. Margareta Mariana Halga, Creşterea iepurilor şi a animalelor de blană, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi (1986) ;
2. Pascal Constantin (2011), Tehnologii generale animale, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi ;
3. Negrea A., (2001), Tehnologia, calitatea şi controlul sanitar-veterinar al produselor de origine animală, vol.I, Editura Moldogrup, Iaşi;
4. Adrian Alexandru, (2001), Iepurele, Editura Alex-Alex, Bucureşti;

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI FACULTATEA : ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE