Forme de Asociere

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Forme de Asociere.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Agronomie, Economie

Extras din document

1.SCURT ISTORIC

Primele forme de asociere în mediul rural din Romania au apărut odată cu introducerea principiilor cooperaţiei moderne materializate de Ion Ionescu de la Brad (1818 - 1891), economist, statistician, agronom, marcant, reprezentant al ştiintelor agricole româneşti şi reputat om politic de la acea vreme. El a expus punctul de vedere referitor la diferite tipuri de asociaţii în cunoscuta publicaţie "Ţăranului român". Astfel, primele sociaţii de economie, credit şi ajutor mutual au luat fiinţă în ţinutul Bistriţei, din Ardeal, în anul 1851, în oraşul Brăila, în anul 1855, în satul Brad din judeţul Roman în anul 1860, în comuna Raşinari din judeţul Sibiu în anul1867 şi în Bucureşti în anul1870.

Dintre promotorii mişcării cooperatiste, se remarcă în mod deosebit Spiru Haret, renumit sociolog, pedagog, matematician şi om politic, considerat pe drept cuvant ctitorul băncilor populare cooperatiste.

In perioada 1891-1902 apar numeroase societăţi cooperative de credit, denumite şi "banci populare săteşti", care vor marca afirmarea mişcării cooperatiste în Romania. Începând cu anul 1898 Spiru Haret devine principalul susţinător al extinderii şi organizării mişcării cooperatiste fiind şi iniţiatorul primei legi a cooperaţiei.

Astfel, în anul 1895 s-a constituit Alianţa Cooperatistă Internaţională (ACI) la care cooperaţia din România a fost membru fondator, iar prin reprezentantul sau de onoare deputatul Dimitrie C. Butculescu a făcut parte din conducerea acesteia.

În perioada dintre cele două războaie, personalităţi marcante ale vieţii politice, economice şi ştiintifice din Romania au fost preocupate de problematica cooperaţiei. Între acestea se inscrie: Nicolae Iorga, I.G. Duca, Ion Mihalache, Vintila Bratianu, A.G. Galan, Constantin Argentoianu, Virgil N. Madgearu, Gromoslav Mladenatz, etc. Astfel, între anii 1920 - 1922 s-au înfiinţat 296 cooperative cu 92.621 membrii şi un capital de 1318 mil. lei. În perioada 1925 - 1928 se înregistreaza cea mai însemnată dezvoltare a mişcării cooperatiste înfiinţându-se peste 11000 cooperative de toate categoriile. Activitatea desfăşurată de numeroase personalităţi s-a concretizat atunci în promovarea unor legi care au reglementat organizarea si desfasurarea vietii cooperatiste.

Dispoziţiile legale privind funcţionarea cooperativelor se grupau astfel:

• În perioada cuprinsă între 1887 - 1903 cooperativele au funcţionat în baza CODULUI DE COMERŢ.

• În perioada cuprinsă între 1903 - 1923 s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele oraşeneşti şi săteşti.

• Din 1923 statul intervine şi coordonează acest sector prin intermediul Ministerului Muncii.

• În iulie 1928 se realizeazează reforma cooperaţiei şi apare "Codului Cooperaţiei".

• In 28 martie 1929 se abroga "Codul Cooperaţiei" şi se dă -autonomie deplină cooperaţei fată de stat.

• In 1935 apare "Legea pentru organizarea cooperaţiei" prin care se statuează urmatoarea structura:

-Banca Centrala Cooperativa

-Centrala Cooperativă de Productie, Aprovizionare şi Valorificare a Produselor Agricole

-Centrala Cooperativă de Consum

-Centrala Cooperativă de Indrumare, Organizare şi Control

-Casa Centrală a Cooperaţiei

Prin modificările aduse legii din 1935 la 23 iunie 1938, 20 ianuarie 1939, 18 octombrie 1940 si 22 februarie 1941 se înfiinţează Institutul National al Cooperaţiei (INCOOP) care desfiintează cele 5 centre, statul devenind asociat alături de federaţii şi cooperative.

Miscarea cooperatista mondială reuneşte peste 230 organizatii naţionale, din mai mult de 100 de ţări. Alianţa Cooperatistă Internaţională (ACI) cuprinde circa 800 milioane de membri, fiind considerată cea mai mare organizaţie din lume. Înfiinţată în anul 1895, ACI este, ca vechime, a doua organizaţie nonguvernamentală din lume, după Crucea Roşie Internaţională.

Prima cooperativa viabilă din lume a fost infiinţată în anul 1844, în Anglia, de către Pionierii de la Rochdale. Generaţiile care au succedat--şi Alianţa Cooperatistă Internaţională (ACI) şi-au extras principiile din regulile formulate de către Pionierii de la Rochdale. Alianţa Cooperatistă Internaţională, la Congresul sau aniversar din septembrie 1995, la Manchester, a adoptat Declaraţia privind Identitatea Cooperatistă, iar în Declaraţie s-a inclus -definiţie a cooperativelor prin enumerarea valorilor de bază ale Mişcării şi -revizuire a setului de principii ce urmează să orienteze activitatea organizaţiilor cooperatiste la începutul secolului XXI.

Potrivit Declaraţiei din 1995, cooperativele au la baza următoarele valori:

- autoajutorarea

- democratia

- egalitatea

- echitatea

- solidaritatea

Membrii cooperatori respectă valorile etice ale cinstei, deschiderii, responsabilităţii sociale şi ale grijii faţă de semeni şi natură.

In Declaratia din 1995 cooperativa este definită astfel: "-asociaţie autonomă de persoane, reunite în mod voluntar, în scopul satisfacerii nevoilor şi aspiraţiilor de natură economică, socială şi culturală, prin intermediul unei instituţii detinută în comun şi controlată în mod democratic".

Fisiere in arhiva (1):

  • Forme de Asociere.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI