Extras din proiect
1. STUDIU PRIVIND POZITIA SI ACCESIBILITATEA
1.1. Asezare si pozitie in teritoriu
Orasul Novaci se afla in partea de nord-est a judetului Gorj, in zona de contact a Muntilor Parang cu Subcarpatii Olteniei, la 44 km de municipiul Targu Jiu. Este asezat in arealul depresionar cu acelasi nume, la 504 - 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al paraului Gilort.
Orasul si teritoriul sau administrativ este traversat de drumul transalpin DN 67C (DN 67 - Novaci - Obarsia Lotrului - Sugag - Sebes/E81, 148 km), care traverseaza patru judete (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu) din Grupa Parang a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima a acestui drum transalpin este atinsa in Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai inalt pas rutier din Romania. DN 67C mai este cunoscut si sub numele de "Drumul Regelui", fiind construit in timpul domniei regelui Carol al II -lea, inainte de cel de-al doilea razboi mondial.
Teritoriul administrativ al orasului are o suprafata de 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu paduri, iar 960,82 ha reprezinta teren intravilan) si se intinde spre nord pana in creasta principala a Muntilor Parang. Are in componenta patru sate apartinatoare - Bercesti, Hirisesti, Pociovaliste si Sitesti, impreuna cu care totalizeaza 6.216 locuitori si are ca vecini comunele: Baia de Fier spre est, Malaia si Voineasa spre nord, Crasna spre vest, iar spre sud, Bengesti Ciocadia si Bmbesti Pitic. De orasul Novaci apartine si Complexul turistic Ranca, situat la circa 1.600 m altitudine, pe muntele Cornesu.
Intre aceste limite, altitudinea variaza de la 360 m - in extremitatea sudica a teritoriului administrativ (satul Pociovaliste), la 2.337 m - in Vf. Mohoru sau 2.365 m in Vf. Setea Mare, situate pe creasta principala a Muntilor Parang.
Asemenea intregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Valcii, populatia Novaciului a suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspre satele Marginimii Sibiului sau a Vaii Sebesului. Rezultatul acestor influente se regaseste in graiul, portul si traditia pastorala asemanatoare satelor de peste munte, ceea ce reprezinta puncte forte in dezvoltarea turistica a localitatii. Pastrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie sa se inscrie, alaturi de dezvoltarea infrastructurii si a utilitatlor, intre obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare a localitatii.
1.2. Accesibilitate si infrastructura
Judetul Gorj este traversat de drumuri judetene si este accesibil prin reteaua de drumuri nationale de buna calitate (1.500 km de drumuri la nivelul judetului). In 2-5 ore se poate ajunge intr-unul din marile centre ale tarii - Bucuresti, Timisoara, Craiova.
Transportul pe calea ferata este foarte important pentru judetul Gorj. Ruta nationala (Timisoara - Bucuresti) traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cele sase orase importante, dar si alte 35 de alte localitati, sunt conectate la calea ferata. Aeroport nu exista.
Pozitia localitatii, de-a lungul DN 67C si cu acces la DN 67 (importanta cale rutiera de transport la nivelul regiunii) precum si existenta unui potential turistic de valoare deosebita, a favorizat dezvoltarea infrastructurii generale si a unor utilitati sau dotari tehnico-edilitare.
Infrastructura generala existenta in localitate:
- DN 67C, din care 39 km pe teritoriul administrativ al orasului
- DJ 665 (E 79 / Curtisoara - Crasna - Novaci - Baia de Fier - limita judet) - din care aproximativ 10 km sunt pe teritoriul administrativ al orasului
- DJ 665D (Pociovalistea - Sitesti - Bumbesti Pitic/DN 67) - din care aproximativ 4 km sunt pe teritoriul administrativ al localitatii
- Dc 11 (Pociovalistea - Novaci) - 2,15 km
- Dc 12 (Bercesti - Zorilesti) - din care aproximativ 3 km sunt pe teritoriul administrativ al localitatii
- Dc 19 (Balcesti - Pociovalistea - Novaci) - din care 7 km sunt pe teritoriul administrativ al localitatii
- parcari - suprafata totala de 2.650 mp
- parcuri si spatii verzi - doua parcuri cu 300 mp suprafata.
Bibliografie
Portul popular din Gorj,autori:Georgeta Stoica,Virgil Vasilescu, Intreprinderea poligrafica "Arta Grafica"-cale Serban Voda nr. 133 Bucuresti;
Arhitectura traditionala gorjeneasca, autor: Andrei Panoiu, Editura Centrului Judetean al Creatiei Gorj,1996;
Mestesuguri traditionale si mestesugari din Gorj, autori:Al. Doru Serban, Nicolae Mischie, editura "Rhabon" 2003;
Obiceiuri, traditii si credinte din zona Gorj, autor: Constantin Morega, editura Maiastra-Targu-Jiu 2007.
Pagini INTERNET
www.parang-ranca.ro
www.statiunearanca.ro
www.skiresorts.ro
www.tour-romania.info
www.drumuridevacanta.ro
www.rotur.ro
www.antrec.ro
www.infopensiuni.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gorj - Agroturism.docx