Identificarea Speciilor de Vanat din Familia Cervidae din Cadrul Ocolului Crucea

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Identificarea Speciilor de Vanat din Familia Cervidae din Cadrul Ocolului Crucea.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ing.Holuta Aurel, Andrusca Victor

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CAP. I CONSIDERATII GENERALE

I.1 LOCALIZARE GEOGRAFICA

Padurile din zona ocolului silvic Crucea Sunt situate din punct de vedere fizicigeografic în tinutul Carpatilor Orientali pe cursul mijlociu al râului Bistrita.

În ceea ce priveste spatiul administrative ocolul se alfa în partea nord-vestica a judetului Suceava pe raza a doua comune: Crucea si Brosteni.

I.2 PEDOLOGIE, HIDROLOGIE

Pedologie

Datorita faptului ca padurile sunt raspândite pe o raza fitoclimatica, relative restrânsa si dispersarea, si mai ales pondera tipurilr si subtipurilor de sol, prezinta variatii mici, cele mai bine reprezentate sunt solurile brune acide, cu cele doua subtipuri (tipic si litic). Urmeaza o raspândire, doar cu o pondere mult mai mica, solul brun feriiluvial si cel brun eumezobazic.

Solurile sunt, în general mijlociu profunde, cu textura lutoasa la luto-nisipoase, slab dar destul de frecventsemi-scheletice, cu rezerve importante de substante nutritive favorabileprincipalelor specii forestiere.

Hidrologie

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, are character axial-palmat si este format din râul Bistrita cu afluientii din partea dreapta: Caboaia, Barnar, Barnarel si Izvorul Rau, iar din partea stânga: Arama, Chiril, Pârâul Crucii, Jesu, Pârâul Ursului, Ruzdra si Holdita.

Debitul pâraielor este în general constant, mai mare primavara si vara când regimul precipitatiilor este mai bogat. Acestea sunt aprovizionate si de prezenta frecventa a unor izvoare la baza versantilor. Primavara în timpul topirii zapezilor, dar mai ales vara în cazul ploilor abudente, debitul pâraielor creste simtitor, uneori provocând un character torential.

I.3 CLIMATOLOGIE

Conform raionarii climatic din Monografia Geografica, regiune în care se afla situata padurea O.S. Crucea se încadreaza în vectorul cu clima continental moderata, tinutul climei de munte mijlocii si mari care este favorabila padurilor de molid în special, dar si de brad si fag expusi fotogenezei si adecvati nazelor de aer din nord-vest, cu ploi intermitente de lunga durata.

I.4 TIPURI DE STATIUNE, TIPURI DE PADURI

Tipuri de statiuni

Determinarea tipurilor de statiune s-a facut pe baza cartarii stationale la scara mijlocie executata concomitent cu lucrarile de amenajare în raport cu factorii fizico-geografici, cu solul si vegetatiei forestiere.

Clasificarea s-a facut dupa sistemica tipurilor de statiune, editia 1977.

Tipurile de statiune indentificate cu amplitudine relativ restrânse fiind situate în 2 etaje :

- Etajul montan de molidisuri (FM3)  11150,7 ha (42%)

- Etajul montan de amestecuri (FM2)  15313,2 ha (58%)

a) Montan de molidisuri (Pi), stâncarie si eroziune

Montan presubalpin de molidisuri rendzinc edafic mic;

Montan de molidisuri rendzin edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria

Montan de molidisuri (Pi) podzolic cu humus brun, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium;

Montan de molidisuri (Pm) edafic mijlociu cu Oxalis si Vaccinium;

Montan de molidisuri (Pm), brun podzolic, podzol-brun edafic mijlociu cu Luzula;

Montan de molidisuiri (Pi), brun edafic mic cu Oxalis-Dentaria;

Montan de molidisuri (Pm), brun acid edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria;

Montan de molidisuri (Ps), brun acid edafic mare si mijlociu cu Oxalis-Dentaria drenaj imperfect;

Montan de molidisuri (Pi), albie majora cu bolovanis si prundis;

Montan de molidisuri (Pm), alluvial moderat humifer edafic semimijlociu-mijlociu;

b) Montan de amestecuri (Pi) stâncarie si eroziune

Montan de amestecuri (Pi) podzolic, edafic mic cu Vaccinium

Montan de amestecuri (Pm) brun podzolic edafic mijlociu cu Festuca

Montan de amestecuri (Pi) brun edafic mic cu Asperula

Montan de amestecuri (Pm) brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

Montan de amestecuri (Ps) brun edafic mare cu Asperul-Dentaria

Montat de amaestecuri (Pm) aluvial, moderat aluvial.

Fisiere in arhiva (1):

  • Identificarea Speciilor de Vanat din Familia Cervidae din Cadrul Ocolului Crucea.doc