Imbunatatirea si Folosirea unei Pajisti din Zona Premontana

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Imbunatatirea si Folosirea unei Pajisti din Zona Premontana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 49 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Agronomie, Industria Alimentara

Cuprins

1. Introducere pag.4
2. Caracterizarea cadrului natural pag.9
2.1 Aşezarea geografică pag.9
2.2 Hidrografia şi hidrologia pag.9
2.3 Elemente climatice pag.9
2.4 Vegetaţia pag.14
2.5 Solul pag.15
3. Masuri de imbunatatire a pajistilor pag.17
3.1 Masuri de suprafaţă pag.17
3.2 Masuri radicale (infiintarea de pajisti temporare) pag.35
4. Organizarea pasunatului rational pag.42
4.1 Folosirea pajistilor pag.42
4.2 Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate pag.47
5. Concluzii pag.49
6. Bibliografie pag.50

Extras din document

Cap.1 Introducere

Importanţă.

Pajistile sunt suprafete de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal peren sau temporar.Ele sunt alcatuite din una sau mai multe specii de plante, gramineele fiind de regula dominante.Daca la vegetatia constituita din populatiile speciilor de plante superioare se adauga plantele inferioare, microorganismele si fauna, atunci se poate face o imagine despre formatiunea complexa de viata reprezentata de o pajiste.

În condiţiile din ţara noastră, agricultura are o importanţă deosebită, ea asigurând cantităţile de produse agroalimentare necesare consumului fiziologic normal al populaţiei, un număr mare de locuri de muncă, materii prime pentru industriile prelucrătoare şi nu în ultimul rând baza furajeră necesară realizării raţiilor alimentare pentru animale.

Dezvoltarea producerii furajelor este strâns legată de creşterea efectivelor de animale atât în sectorul de stat cât şi în sectorul particular.

În consecinţă, recomandabil este cultivarea speciilor furajere, a căror soiuri asigură producţii mari, cum ar fi: leguminoasele perene, sfecla furajeră, culturile succesive, pajiştile temporare.

Importanţa asigurării cu nutreţuri de calitate şi alimentaţia raţională a animalelor a fost susţinută cu peste 100 de ani în urmă de Ion Ionescu de la Brad, fondatorul agriculturii ştiinţifice româneşti, care menţiona:,,Cea dintâi îmbunătăţire de făcut vitelor noastre este de a nu le lăsa să moară de foame cine vrea să aibă lapte mult şi bun trebuie să hrănească bine vacile cu substanţe făinoase, cu furaje suculente ”

O importantă sursă de furaje o constituie cele peste 4,98 milioane hectare de pajişti pentru care sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la creşterea considerabilă a producţiei în următorii ani. Suprafaţa destinată culturilor folosite exclusiv pentru furaj reprezintă aproape 39% din suprafaţa agricolă.

Bacteriile din nodozităţile leguminoaselor contribuie, de asemenea, la ridicarea fertilităţii solului prin fixarea azotului atmosferic şi depozitarea lui în sol.

Din întreaga suprafaţă destinată producţiei furajelor, mai mult de 70% este reprezentată de pajişti permanente, iar mai puţin de 30% este cultivată cu plante furajere.

Înfiinţarea de pajişti temporare în locul unor pajişti permanente degradate constituie, ca şi în cazul înfiinţării lor pe terenuri arabile, una din cele mai importante măsuri în procesul de îmbunătăţire a bazei furajere.

Pajiştile cultivate cu soiuri şi specii valoroase de graminee şi leguminoase perene, pot şi trebuie să contribuie la obţinerea unor furaje cantitativ şi calitativ la un preţ de cost scăzut.

Solurile pe care sunt situate păşunile şi fâneţele în ţara noastră, se caracterizează printr-o fertilitate naturală mai scăzută. Prin recoltele lor plantele atrag anual cantităţi apreciabile de azot, fosfor, potasiu, calciu şi alte elemente.

Pentru obţinerea de producţii mari de furaje şi stăvilirea procesului de eroziune, pajiştile permanente degradate de pe pante trebuie transformate în pajişti temporare prin crearea unui covor vegetal bine încheiat. Sporirea producţiei pajiştilor temporare se poate realiza şi prin stabilirea sortimentelor şi a dozelor cele mai favorabile de îngrăşăminte minerale şi organice.

Din anuarul statistic al anului 2000 reies următoarele:

hectare

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă

Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole

9381109 3441667 1507190 272252 254627

Suprafaţa cultivată în profil de exploatare cu principalele culturi furajere:

hectare

Total Din cere majoritatea privată

Plante de nutreţ 1083296 937370

Perene vechi şi noi 682189 614587

Anuale pentru fân şi masă verde 310534 261933

Plante pentru însilozare 52770 24494

Rădăcinoase pentru nutreţ 35642 35029

Producţia agricolă la principalele culturi furajere:

Total Din cere majoritatea privată

Perene vechi şi noi

(masă verde) 9211951 8477521

Anuale pentru fân şi masă verde

(masă verde) 2840370 2490158

Plante pentru însilozare

(tone) 476958 222120

Rădăcinoase pentru nutreţ

(tone) 800587 787539

Răspândirea pajiştilor permanente. Pe plan mondial pajiştile permanente ocupă o sup0rafaţă de două ori mai mare decât terenurile arabile, extinzându-se pe uriaşa suprafaţă de cca. 3 miliarde hectare.

În Europa se găsesc suprafeţe întinse de pajişti în Regatul Unit (47,2% din suprafaţa totală), Grecia (39,8% din suprafaţa totală), Olanda (29,0% din suprafaţa totală), Spania (20,2% din suprafaţa totală).

Fisiere in arhiva (3):

  • Imbunatatirea si Folosirea unei Pajisti din Zona Premontana
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Lucrare de diploma.doc