Impactul Economic Asupra Mediului si a Vietii in Spatiul Rural

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Impactul Economic Asupra Mediului si a Vietii in Spatiul Rural.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Agronomie, Sociologie, Turism

Extras din document

INTRODUCERE

Procesul tranziţiei de la economia supercentralizată la economia de piaţă a generat, în agricultura şi dezvoltarea rurală a României, multiple probleme de ordin economic şi social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluţii şi metode de rezolvare a acestora să mobilizeze din ce în ce mai mulţi specialişti în domeniu.

În prezent, agricultura şi dezvoltarea rurală din România continuă să fie într-o situaţie de criză, iar economia este departe de a fi stabilă pentru a putea să o susţină. Dimpotrivă, scăderea raportului dintre indicii de creştere a preţurilor produselor agricole şi cei ai produselor industriale cumpărate de agricultori, adânceşte foarfecele preţurilor, lucru care ne conduce la concluzia că agricultura înregistrează o productivitate scăzută, faţă de alte ţări, mai ales faţă de cele din U.E., care reprezintă modelul şi ţinta spre care se tinde.

Lipsa unei viziuni realiste asupra viitorului satului românesc, asupra noilor ocupaţii şi calificări necesare în procesul de diversificare a activităţilor – care să pună bazele unei dezvoltări rurale multifuncţionale, precum şi asupra celor mai eficiente căi de integrare în Uniunea Europeană, devine tot mai acută. În acest sector s-a aplicat cea mai complexă „terapie de şoc”, începând cu anul 1993, iar din 1997 agricultura este lăsată în seama mecanismului pieţei. Aproape toate măsurile de politică agricolă au conturat actuala stare de criză: liberalizarea preţurilor produselor agricole, condiţionată de limitarea acestora la produsele de bază în consumul populaţiei; liberalizarea preţurilor input-urilor agricole care, în condiţiile monopolului statului în amontele agriculturii a condus la creşterea diferenţelor de preţ şi la reducerea şi instabilitatea veniturilor agricultorilor; eliminarea subvenţiilor la producătorii agricoli înainte de crearea instituţiilor şi a legislaţiei de organizare şi funcţionare a pieţei agricole, ceea ce a determinat reducerea consumului de îngrăşăminte chimice, a seminţelor de calitate şi restrângerea cererii de credite pentru investiţii din cauza ratei înalte a dobânzilor; trecerea la sistemul de subvenţionare directă a tuturor producătorilor agricoli, mai corect spus a proprietarilor de terenuri, sistem care pulverizează resursele bugetare la milioane de posesori ai titlurilor de proprietate, cu efecte populiste de protecţie socială şi nu cu scop economic etc.

1. Conceptul de spaţiu rural:

Se pot da multe definiţii şi se pot face multiple descrieri spaţiului rural. Prima şi cea mai des întâlnită impreciziune terminologică se referă la "spaţiu rural" şi "spaţiu agrar"; "activitate rurală" şi "activitate agrară" sau mai simplu "rural - agrar". De la început este necesar de precizat că cele două noţiuni, deşi relativ apropriate, nu pot fi confundate sau considerate sinonime. Sfera noţiunii de spaţiu rural, activitate rurală, de rural în general, este mai largă, mai extinsă, cuprinzând în interiorul său şi noţiunile de spaţiu agrar sau activitate agrară sau, simplu, agrar.

Analizând în evoluţie corelaţia rural-agrar se constată o anumită mo¬dificare a acesteia. În societăţile preponderent agricole, ponderea cea mai ridicată a activităţilor în spaţiul rural o deţin activităţile agrare. Cu timpul, spaţiul rural s-a diversificat atât structural cât şi funcţional, în sensul că au apărut mai multe structuri şi activităţi neagrare. În prezent se vorbeşte tot mai mult de neoruralism şi de spaţii şi activităţii neorurale.

Spaţiul rural este un concept deosebit de complex, fapt ce a generat o mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale.

Pentru a înţelege complexitatea acestui concept este necesară definirea, chiar şi sumară a principalelor noţiuni specifice şi componentele sale, cum ar fi:

Ruralul cuprinde toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului şi cuprinde trei componente esenţiale: comunităţile administrative constituite din membrii relativ puţin numeroşi şi care au relaţii mutuale; dispensarea pronunţată a populaţiei şi a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii şi silviculturii.

Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura şi silvicultura deţin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici fiind cuprinse şi alte activităţi cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producţia agricolă şi neproductive care privesc populaţia rurală.

Spaţiul rural este noţiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esenţă se ajunge aproape la aceleaşi concluzii.

După anumite păreri, se consideră că “spaţiul rural” poate fi definit în funcţie de noţiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noţiunea de rural şi noţiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realităţii.

Spaţiul rural nu este un spaţiu concret şi eterogen. Eterogenitatea poate fi privită sub două aspecte: primul se referă la teren – topografie, subsol, sol şi microclimat; al doilea aspect se referă la demografie – densitate, polarizare de la mici aşezăminte la mari aglomerări urbane.

O definire mai completă a spaţiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural şi funcţional (tip de activităţi şi de relaţii).

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Economic Asupra Mediului si a Vietii in Spatiul Rural.doc