Impactul Investiției asupra Dezvoltării Sectorului Agrar

Introducere

Este cunoscut faptul că de nivelul de dezvoltare şi de eficienţa funcţionării sectorului agricol depinde securitatea alimentară, precum şi stabilitatea economică şi politică a ţării. De aceea, putem considera agricultura ca unul din sectoarele strategice ale economiei naţionale. Pe parcursul procesului de tranziţie la economia de piaţă, au fost întreprinse o serie de reforme neargumentate în sectorul agricol, fiind realizate diferite transformări social – economice care au contribuit la schimbarea radicală a condiţiilor de gospodărire pentru producătorii agricoli. Ca urmare, agricultura a ajuns într-o stare de criză, caracterizată prin diminuarea considerabilă a nivelului producţiei agricole, distrugerea bazei tehnico-materiale şi a sferei sociale în localităţile rurale. Redresarea situaţiei precare din agricultură este imposibilă fără implicarea statului, fara implicare diferitor organizaţii internaţionale care a investit în sectorul agrar pentru ca acesta sa se dezvolte încet cu încetul.Participarea statului în reglementarea economiei este una dintre cele mai discutate probleme de către diferiţi cercetători din domeniu. Există diverse opinii cu privire la aceasta, începand cu neamestecul absolut al statului în procesele economice pană la controlul deplin asupra economiei. Necesitatea reglementării sectorului agricol este impusă şi de transformările structurale şi financiare ce au avut loc în cadrul ramurii. Odată cu trecerea la economia de piaţă sectorul agricol a fost reglementat de către stat. Formele şi metodele existente de reglementare de cele mai dese ori sunt ineficiente. Spre deosebire de economia planificată cand sectorul agricol nu era numai reglementat la un nivel înalt de către stat, dar şi condus nemijlocit de către stat, în economia de piaţă este necesar un alt sistem de reglementare, cu integrarea activităţii statului în cadrul mecanismului reglementării de piaţă prin investiţii. Starea actuală a agriculturii necesită perfecţionarea sistemului de reglementare a acestui sector de către stat prin investirea acestuia.Pentru perfecţionarea acestui sistem, o problemă actuală este investirea sectorului agricol, ca element central al producerii agricole şi identificarea căilor de sporire a eficienţei acestuia.

I.Investiţiile şi rolul acestora pentru dezvoltarea sectorului agrar

1.1. Rolul investiţiior pentru economia unui stat

Investiţiile reprezintă nu alt ceva decît partea din venit cheltuită pentru formarea capitalului. În prezent acestea joacă un rol tot mai important , ele de fapt favorizînd implimentarea realizărilor progresului tehnico-ştiinţific în practică. Datorită investiţiilor în întreprinderi de obicei se creează o multitudine de locuri noi de muncă, are loc schimbul de experienţă în diferite domenii ale activităţii economice Defapt chiar conducerea a diferitor state care duce o politică cît de cît raţională mereu se stăruie de a crea un climat investeţional cît mai prielnic în favorea dezvoltării economice ulterioare a statului său.

Investiţile reprezintă o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani în vederea obţinerii unor profituri viitoare. În sens larg investiţia reprezinta sacrificiul unei parţi din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil şi incert.

Investiţiile sunt o categorie de cheltuieli care vor influenţa în cea mai mare parte viitorul, în sensul că de ele depind creşterea şi perfecţionarea potenţialului productiv al unei întreprinderi, apariţia de noi capacităţi de producţie într-o ramură a economiei. În acelaşi timp se fac importante cheltuieli de investiţii pentru dezvoltarea bazei materiale a activităţilor social-culturale, precum şi construcţia de locuinţe. Noţiunea de investiţii într-o accepţiune mai largă este sinonimă cu: alocare, plasare, dotare, iar într-un sens mai restrâns (financiar-contabil) reprezintă o cheltuială făcută pentru obţinerea de bunuri materiale şi servicii cu valoare mare şi durată de folosinţă îndelungată. În condiţiile conducerii economiei prin plan centralizat, pe principii administrative, investiţiile reprezintă numai ceea ce se alocă pentru crearea şi dezvoltarea bazei materiale de producţie şi a celei pentru sectorul social-cultural. Trecerea la economia de piaţă implică o schimbare a opţiunii privind noţiunea de investiţie, determinată de circulaţia capitalului pe piaţă, de lupta concurenţială, profitul aşteptat. În aceste condiţii problematica investiţiei este abordată de la sursa ce acoperă cheltuielile respective.