Cuprins
1. Surse de seminte 2
Plantaje pentru producerea de seminţe forestiere 2
2. Prognoza si evaluarea fructificatiei 6
Prognoza fructificaţiei 6
Evaluarea producţiei de seminţe 8
3. Pregatirea semintelor pentru semanat 11
a. Stratificarea seminţelor 11
b. Forţarea seminţelor 12
4. Suprafaţa şi forma pepinierei 14
5. Alegerea şi asocierea speciilor în culturi forestiere 17
Criterii de alegere a speciilor 17
Principii generale de asociere a speciilor forestiere. 20
Compoziţii (formule) de împădurire 22
Scheme de împădurire. 23
6. Instalarea culturilor forestiere prin semănături directe 26
Semănături directe prin împrăştiere 27
Semănături directe în rânduri 27
Semănături directe în cuiburi 28
7. Instalarea culturilor forestiere prin plantaţii 29
Plantarea în despicătură a puieţilor cu rădăcina nudă 30
Plantarea în gropi a puieţilor cu rădăcina nudă 30
Procedee speciale de plantare a puieţilor cu rădăcina nudă 32
8. Controlul culturilor forestiere 33
Controlul anual al regenerărilor – etapa I 33
Controlul anual al regenerărilor – etapa II 34
Extras din document
1. Surse de seminte
Plantaje pentru producerea de seminţe forestiere
Plantajele, cunoscute şi sub denumirea de plantaţii semincere, sunt culturi forestiere cu rol de producerea a seminţelor genetic ameliorate.
Avantajele plantajele:
- surse de seminţe cu însuşiri genetice superioare;
- fructificaţia are loc mai devreme (1-15 ani de la instalare)
- frecvenţă mare a fructificaţiei
- producţie mare de seminţe
- talie redusă a exemplarelor şi prin urmare uşurinţă în recoltare.
Ameliorarea genetică se realizează prin selecţia şi încrucişarea arborilor superiori (arbori plus).
Încrucişarea arborilor plus are loc:
- în plantaje de clone Are loc multiplicarea vegetativă a arborilor cu ajutorul altoaielor, exemplarele obţinute fiind copii vegetative a arborilor plus de la care provin.
- în plantaje de familii. Are loc multiplicarea generativă, prin seminţe, ca urmare a polenizării libere sau controlate.
- plantaje de descendenţe materne. Se creează din sămânţă liber fecundată provenită de la mi mulţi arbori plus care se amestecă. La vârsta primei fructificaţii se recurge la o rărire a exemplarelor din plantaj în favoarea celor mai buni indivizi (semifraţi) – selecţie de descendenţe materne.
- plantaje de familii cu repetiţii. Se creează ca urmare a polenizării controlate, polen recoltat de la mai mulţi arbori plus, amestecat şi apoi folosit la polenizarea arborilor.
- plantaje de descendenţe biparentale. Se creează prin polenizare controlată dar fără a amesteca polenul recoltat de la arbori plus ci prin polenizarea cu acesta a arborilor astfel încât descendenţele au părinţi cunoscuţi, sunt fraţi buni
Plantajele de clone sunt plantajele care asigură cel mai scurt timp pentru obţinerea câştigului genetic.
Plantaţiile semincere de familii sunt de regulă cele asigură cele mai mari câştiguri genetice şi au o longevitate superioară. Dintre acestea plantajele de descendenţe biparentale sunt superioare plantaţiilor semincere de descendenţe materne biparentale
Plantajele semincerii de familii au însă şi o serie de dezavantaje:
- fructificaţia are loc la vârste mai mari
- menţinerea taliei reduse a arborilor este dificilă
- tratamentele de stimulare a fructificaţiei sunt greu de realizat
- în cazul plantajelor de descendenţe materne, fecundarea, nefiind controlată, se poate face şi cu polen genetic inferior
- costurile sunt mari.
Materialul care stă la baza acestor plantaje nu este testat genetic. Testele de descendenţă se prin culturi comparative de clone (parcuri de clone) şi culturi comparative de descendenţe
Instalarea unui parc de clone se face prin multiplicarea vegetativă a arborilor iar a unei culturi comparative de descendenţe se face prin multiplicarea generativă a arborilor după care are loc selecţia celor mai valoroase exemplare – arborii elită – şi instalarea plantajelor din
- clone din arbori elită
- seminţe de la arbori elită
La instalarea plantajelor forestiere trebuie avute în vedere câteva aspecte:
- Plantajele se instalează în staţiuni de bonitate mijlocie-superioară, pe soluri fertile. Climatul trebuie să fie mai blând decât climatul în care vegetează specia aleasă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impaduriri.doc