Importanta, Biologia si Ecologia Graului

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Importanta, Biologia si Ecologia Graului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Axinte Mihai

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI

Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară. Suprafeţele întinse pe care se seamănă, precum şi atenţia de care planta se bucură se datoresc: conţinutului ridicat al boabelor în hidraţi de carbon şi proteine şi raportului dintre aceste substanţe, corespunzător cerinţelor organismului uman; conservabilităţii îndelungate a boabelor şi faptului că pot fi transportate fără dificultate; faptului că planta are plasticitate ecologică mare, fiind cultivată in zone cu climate şi soluri foarte diferite; posibilităţilor de mecanizare integrală a culturii.

Grâul este cultivat în peste 100 de ţări şi reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale.

Boabele de grâu sunt utilizate îndeosebi pentru producerea făinii destinată fabricării pâinii – aliment de bază pentru un număr mare de oameni (după unele statistici, 35 – 40% din populaţia globului). De asemenea, boabele de grâu sunt folosite pentru fabricarea pastelor făinoase, precum si ca materie primă pentru alte industrii foarte diferite.

Tulpinile (paiele) rămase după recoltat au utilizări multiple: materie primă pentru fabricarea celulozei, aşternut pentru animale, nutreţ grosier, îngrăşământ organic, încorporate ca atare în sol, imediat după recoltare, sau după ce au fost supuse unui proces de compostare.

Tărâţele – reziduuri de la industria de morărit – sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat în proteine, lipide şi săruri minerale.

Boabele de grâu pot reprezenta şi un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului sub aspectul valorii nutritive, al preţului şi chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grâu ca furaj este mai puţin răspândită la noi, dar este practicată în majoritatea ţărilor mari producătoare de grâu.

Sub aspect economic, cultura grâului oferă avantajul că este integral mecanizată. Totodată, grâul este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor, deoarece părăseşte terenul devreme şi permite efectuarea arăturilor de vară. Ca urmare, după grâu poate fi semănată, în principiu, orice cultură; după recoltarea soiurilor timpurii de grâu pot fi amplasate unele culturi succesive.

1.2. BIOLOGIA GRÂULUI

1.2.1.Răspândirea culturii grâului

Planta de grâu se caracterizează printr-o mare plasticitate ecologică, ceea ce îi permite să fie cultivată pe toate continentele, între 66o latitudine nordică şi 45o latitudine sudică, de la nivelul mării şi până la 3500 m altitudine. În deceniul trecut, pe glob s-au cultivat cu grâu circa 230 milioane hectare, dar în ultimii ani suprafaţa a cunoscut o oarecare scădere, până la 220 milioane hectare în 1992. Producţia globală de grâu a atins 599 milioane tone în 1991 şi 563 milioane tone în 1992. Randamentul mediu mondial în ultimii ani a fost de 2370 – 2600 kg boabe/ha. Ţările mari producătoare şi exportatoare de grâu sunt: S.U.A., Canada, Australia, Argentina. Mari importatoare de grâu sunt în prezent: China, Egipt, Japonia, şi ţările fostei URSS.

Fisiere in arhiva (1):

  • Importanta, Biologia si Ecologia Graului.doc