Incadrarea in Clasa de Bonitare a Comunei Cosesti

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Incadrarea in Clasa de Bonitare a Comunei Cosesti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf.dr.Mircea Mihalache

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CAPITOLUL I

Caracterizarea conditiilor naturale ale comunei Cosesti de Arges.

Comuna Cosesti, aflata in judetul Arges este localizata pe harta la 45° 4' Nord, 24° 52' Est , comuna fiind situata in partea centrala a judetului, la o distanta de 25 km de municipiul Pitesti si dispune de o suprafata totala de 6138 ha, avand in componenta 7 sate: COSESTI, JUPANESTI, LAPUSANI, LEICESTI, PACIOIU , PETRESTI, PRISEACA, iar populatia comunei la 1.VI.2005 a fost de 5456 locuitori.Comuna COSESTI are retea de apa potabila, dar nu are canalizare.

Fig.1 Harta asezare comuna Cosesti

CONDITII NATURALE

RELIEF

Din punct de vedere al formei principale de relief comuna COSESTI se incadreaza

in categoria deal.

VEGETATIA

Flora si fauna domestica existente sunt corespunzatoare zonei :livezi insemnate de pomi fructiferi in care predomina prunul, care da productii relati mari; sunt intalniti,de asemenea, marul, parul, ciresul, gutuiul, pentru care sunt conditii bune de dezvoltare.

Tot aici cresc ierburi perene naturale, cu valoare nutrutiva ridicata, precum si

furaje de semanatura ca ovazul, orzul, trifoiul, lucerna, etc.

Pe dealurile comunei gasim fasii mari de padure in care predomina stejarul, fagul, si alte specii ca artarul sau platinul, teiul paduret,mestacanul alb, alunul, carpatinul, tufa, salcamul, plopul, pluta, lemnul cainesc,frasinul, jugastrul, ulmul, maracinele , rugul, macesul, teiul, ciresul, parul simarul salbatic, bradul (izolat), iedera; pe vai, feriga, curpenul, vascul, calinul,macesul, porumbarul, zmeura, catina, trestia, s.a, iar in zavoi aninul, rachita,salcia alba. Unele dintre aceste paduri sunt crescute natural, iar altele sunt rezultatul plantarii organizate pentru umplerea golurilor si stavilirea alunecarilorde pamant.

In padure se gasesc fragi, mure, manatarci, ciuperci albe, bureti laptosi, biolari,

nane. Ghebe, bureti de maracine, bureti de vag, vineciori, gura porumbitei,

craite, spurcacei, creasta cocosului, iar in livezile mai batrane, bureti de prun.

In padurile care sunt situate pe marginea caii ferate, pe deal si zavoi intalnim

iarba campului, pai gros, coada mielului, plaisul, coada calului, cicoarea, umbra

iepurelui, trifoiul salbatic, troscotul, patlagina, papadia, pirul, laptele cucului,

plinita, cimbrul, musetelul, coada soricelului; plantele medicinale nu trebuie

smulse din radacini, ci culese.

In culturile agricole intalnim palamida, volbura, mohorul, pirul, bradisorul,

rapita si macul salbatic.

CLIMA

Clima in regiune este temperat continentala specifica regiunilor de dealuri joase si dealuri inalte.

Regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din a atmosfera catre corpurile de apa prin intermediul solului.

Data de aparitie a primului inghet :

- valoare medie : 4 octombrie

- cel mai timpuriu: 15 septembrie

- cel mai tirziu : 22 octombrie

Data de aparitie a ultimului inghet :

- valoare medie : 29 aprilie

- cel mai timpuriu: 3 aprilie

- cel mai tirziu : 3 iunie

Fisiere in arhiva (1):

  • Incadrarea in Clasa de Bonitare a Comunei Cosesti.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA-BUCURESTI MASTER – CONSULTANTA AGRICOLA, ANUL I