Industria Lemnului

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Industria Lemnului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: BUTCARU CATALIN

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CUPRINS
Cap.1 GENERALITĂŢI 3
1.1 LEMNUL 3
1.2 Reducerea consumului de energie 5
1.3 Minimalizarea poluarii externe si a
daunelor asupra mediului inconjurator 5
1.4 Reducerea energiei totale si evitarea
epuizarii resurselor 6
1.5 Minimalizarea poluarii interne si a efectelor
nocive asupra sanatatii 6
Cap.2 UTILIZAREA RESURSELOR 8
2.1 PALEŢII 8
2.2 Dotate cu sisteme de stocare 9
2.3 UE va încuraja folosirea resturilor de lemn 9
2.4 Miscanthus, o plantă perenă pentru peleţi 9
2.5 Peleţii organici pot înlocui cărbunele 10
2.6 Şcolile englezeşti, încălzite cu peleţi 10
2.7 Prima „sobă” a fost folosită în SUA 10
2.8 Topul ţărilor care folosesc peleţi 10
2.9 Ecocombustibil, mai eficient ca lemnul 11
2.10 Lemnul lichid scapă planeta de plastic 11
2.11 Motorul şi bateria maşinilor, din arboform 12
2.12 Mai greu, mai scump, dar benefic pentru mediu 12
2.13 Un soft urmăreşte evoluţia pădurilor 12
2.14 Vorest are în vedere copacul individual 13
Cap.3 TAIERE MASIVĂ DE PĂDURE 15
3.1 Masacrul forestier din Maramures a inceput
in anul 1990 si nu s-a mai oprit 15
3.2 „Padurea lui Pintea”, fara copaci 15
3.3 La depozitul Ferneziu dispar bustenii “pe carca” 16
3.4 Zestrea in paduri de la Mara 16
3.5 Valea Romana moare, dar nu se preda 17
3.6 Dupa 1990, s-a dat liber la taieri 18
Bibliografie 19

Extras din document

CAP. 1 GENERALITĂŢI

Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautate si de necesara ca si alte surse de materii prime.Tulpinile si coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul , padurile ne daruiesc prin lemn produs actual – si prin carbune – produs fosil al tesuturilor lor – materii prime de o deosebita importanta

1.1 LEMNUL1.

Lemnul a fost folosit din cele mai indepartante timpuri ale exiatentei umane , impartind piatra si argila , gloria de a fii prijeluit nasterea primelor unelte , a primelor mijloace de aparare ale omului Atat de adanc se inradacinase lemnul in existenta cotidiana a omului si in treburile “cetatii” incat putem vorbi de o civilizatie a lemnului , care a premers metalelor si care a supravietuit pana in aproape de timpurile noastre , cand masele plastice si produsele de sinteza I-au luat locul , lasandu-I insa ca unui suveran detronat ,, destule “feude” unde sa-si exercite atotputernicia , fara concurenta altor inlocuitori

E si fireasca domina lemnului , cand padurile – podoaba planetei noastre – cuprind , ca un imens brau verde , muntii , colinele , malurile apelor , pliul de ingemanare a stepei cu dealurile La sfarsitul veacului trecut , naturalistul francez Henri Baillon afirma ca daca am taia toate padurile de pe glob , stratul de lemn cu care am captusi pe dinafar sfera terestra ar avea o grosime de 60 cm ; aceasta imensa bogatie a fost injumatatita in mai putin de un veac , datorita atat implicatiilor exploziei demografice , cat si evolutiei industriale. A fost o epoca de uriasa dezvoltare economico-sociala cand lemnul , slujind omului deopotriva la amenajarea locuintei , la obtinerea unor produsi chimici , la incalzit ca si la o mie si una de alte trebuinte , in acelasi timp a fost irosit cu nesabuire , imputinarea lui declansand in ultimile doua decenii , in special , o profunda criza , la fel de alarmanta , in proportii si efecte egala cu aceea a energiei

Patrunderea lemnului in existenta omului constituie o adevarata aventura , o istorie plina de neprevazut a cunoasterii naturii si folosirii , intai gospodaresti si apoi industriale , a acestei materii biologice , care a generat zeci de mestesuguri , importante ramuri industriale si arte cu semnificatii adanci pentru viata spirituala culturala , economica a numeroase popoare.

Dupa ultimile date communicate de F.A.O. (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura) padurile ocupa 4 285 milioane hectare , deci circa 1/3 din suprafat globului Doar aproximativ 51% din aceasta suprafata este luata in exploatare , 49% reprezentand inca zone virgine , cum ar fi imensele rezervoare de “aur verde” siberiene , braziliene si central-africane Din totalul suprafetei impadurite 3 069 milioane hectare revin padurilor de foioase , iar 1 216 milioane hectare celor de conifere.

In vederea realizarii unei unitati taxonomice , organele F.A.O. au impartit padurile globului in 6 grupe principale , dupa cum urmeaza :

paduri de rasinoase din zona climatului rece ;

paduri de amestec de rasinoase si foioase din zona climatului temperat ;

paduri umede din zona climatului temperat cald ;

paduri xerofile (rezistente la uscaciune) din zona climatului temperat cald;

paduri de tip mediteraneean ;

paduri tropicale ;

Cautarile pentru valori ambientale in arhitectura, pentru un echilibru intre om si mediul inconjurator, nu constituie o problema recenta. De-a lungul secolelor, oamenii au acceptat acest mod de abordare din necesitate, mai ales in cazul arhitecturii domestice si vernaculare. Incepand cu revolutia industriala s-a renuntat din ce in ce mai mult la aceasta idee in favoarea credintei omului in omnipotenta si abilitatea sa de a extrage, fara restrictii, resursele pamantului.

Efectele schimbarilor climatice, care s-au observat prima data la inceputul secolului al XX-lea, devin tot mai evidente in zilele noastre. Fata in fata cu aceste pericole, publicul devine tot mai constient de nevoia de protejare a mediului inconjurator. In cadrul unor discutii internationale la nivel inalt, unul dintre raspunsurile date acestor probleme il constituie abordarea arhitecturii si urbanismului intr-un fel care respecta mediul inconjurator.

Una dintre directiile abordate de arhitecti este denumita Low-Tech si se refera in principal la folosirea metodelor si materialelor traditionale, ce au fost partial uitate odata cu (re)descoperirea betonului. Uzul materialelor ecologice sau reciclate, a sistemelor energetice autonome si a sistemelor de realizare a unei temperaturi optime fara incalzire pot transforma o cladire dintr-o pata artificiala in peisaj, intr-un spatiu in care constructia si natura se respecta reciproc. Creatiile low-tech, prin originalitate, ingeniozitate si creativitate, au gasit o metoda de design durabil fara a apela la sofisticatele tehnologii de ultima-ora. Aici interesul pentru natura merge mana in mana cu design-ul, creand spatii de existenta in armonie cu mediul ambiant. Materialele folosite pot fi pamant compactat, baloti de paie, lemn, bambus si materiale regiclabile precum cauciucul, hartia, aluminiul si sticla.

Fisiere in arhiva (1):

  • Industria Lemnului.doc