Înființarea unei ferme de vaci de rasă brună, cu un efectiv de 45 de capete, întreținere liberă

Capitolul 1. Memoriu justificativ

Ferma de vaci de lapte este situata in judetul Iasi , in Lunca Pascani. In cadrul acestei ferme se cresc vaci de rasa Bruna de Maramures , iar productia medie anuala este aproximativ de 4065 kg lapte cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteine, iar greutatea corporala este de 570 kg.

La ora actuala structura efectivului este urmatoarea: 45 de vaci in productie, juninci 4 capete, vitele montate 2 capete, tineret femel peste 18 luni 2 capete, tineret femel 12-18 luni 6 capete, tineret femel 6-12 luni 6 capete, tineret femel 0-6 luni 10 capete, tineret mascul 0-3 luni 5 capete, tineret la ingrasat 7 capete.Efectivul va creste pana la sfarsitul anului pana la 87 de capete.

La ora actuală, ferma deţine un adăpost, o magazie pentru furaje, un fânar, sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existent.In ceea ce priveste mulsul acesta se va efectua mecanic ,optand pentru mulsul de tip bradulet. Evacuarea dejectiilor se va efectua mecanizat, amplasarea acestuia se va face pe platforme special amenajate, urmand ca apoi sa fie folosit pentru culturile proprii din cadrul aceleasi ferme.Laptele va fi vandut la centrele de colectare pentru fabricarea diferitelor produse lactate.

Intretinerea vacilor corespunzator va avea rezultate benefice pentru productia de lapte, optand astfel pentru un sistem de intretinere liber in adaposturi inchise.

1.1 Importanta cresterii bovinelor

Pe plan mondial, astazi, din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de cca. 65% o au bovinele. Acestea se costituie într-o importantă sursă în realizarea fondului mondial de produse alimentare, asigurând peste 95% din producţia de lapte, aproape 33% din producţia de carne şi aproximativ 90% din totalul pieilor ce se utilizează în industria pielăriei, la care se adaugă şi alte produse şi subproduse de largă utilizare.

Laptele este cel mai important, datorită compoziţiei complexe, valorii biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine peste 100 substanţe necesare organismului uman, toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45 elemente minerale. Exprimată în calorii, valoarea nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu cca. 400 grame carne porc, 750 gr. carne viţel, 7-8 ouă, 500 gr. peste si 125 grame de paine, 100g brânza, 100g miere, 1400g mere si 2400g varza.

Carnea contine numeroase proteine, vitamine, animo acizi esentiali dar si o sursa importanta de energie. Bovinele furnizeaza materie prima necesara industriei laptelui si carnii pentru obtinerea produselor carnate si lactate.

În afara de carne, în alimentatie se foloseste si cel de al treilea sfert (ficat, creier, inima, pulmon, splina, limba, testicole, uger, burta, buze si seu). De asemenea se foloseste si sângele, atât ca atare, pentru unele preparate din carne, cât si pentru faina de sânge, plasma uscata etc.Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente.Pielea constituie materie prima pentru industria pielariei, din oase se prepara faina de oase si cleiuri pentru folosinte diverse.

Taurinele produc mari cantitati de dejectii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizând 70% din îngrasamintele organice utilizate în agricultura, de la o singura bovina obtinându-se pe an 100 kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin necesitatea cultivarii plantelor ameliorative: trifoi, lucerna, ghizdei, sparceta, soia, mazare, ca surse de proteina pentru rumegatoare, acestea lasa în sol cantitati importante de azot, circa 100-150 kg.

1.2. Caracterizarea rasei

Rasa Bruna in Romania s-a format prin incrucisarea taurinelor autohtone neameliorate – rasa Sura de Stepa si rasa de munte Mocanita cu tauri din rasa Bruna proveniti din Austria si mai apoi din Elvetia.

Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a impulsionat raspandirea rasei Brune pe o arie mare, cuprinzand zonele montane si submontane din intreg arcul carpatic, unde din cauza unor conditii mai putin favorabile, in special lipsa cerealelor, nu au patruns rasele specializate in productia de lapte de tip Holstein-Friza.

La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu din zonele montane si colinare, precum si capacitatea buna de valorificare a hranei in aceste conditii. Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit pendulare, constand in aceea ca pe timpul verii vacile sunt intretinute in comun la stane iar in restul anului in gospodariile populatiei a condus la aparitia unor sortimente de cascavaluri deosebit de apreciate de catre consumatorii din tara si de peste hotare (Penteleu, Rucar, Bradet, etc.).

Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul Oficial al Productiei de lapte (COP), a realizat in anul 2006 o productie de 4065 kg lapte cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteina, ceea ce determina un raport destul de bun intre procentul de grasime si procentul de proteina (1,18). Economicitatea producţiei de lapte este bună; 1,22 UNL/kg lapte , indicele de lapte fiind de 1:6 – 1:7, viteza de eliberarea a laptelui 1,3 l/min.