Înființarea unei livezi de nuci în Murighiol Județul Tulcea

În această lucrare se dorește planificarea și înființarea unei livezi de nuci din localitatea Murighiol, județul Tulcea, (Livada).

Astfel, în prima etapă se realizează o introducere privind argumentarea regiunii aleasă, dar și un scurt istoric privind culturile de nuci la nivelul țării, dar nu numai. În continuare, se vor prezenta informațiile generale pentru înființarea unei livezi de nuci, dar și importanța pe care acest proiect îl are asupra mediului, populației și a economiei.

În capitolul 2 se vor prezenta date tehnice, dar și informații legislative în domeniu de aplicabilitate, avize, aprobări, impactul asupra mediului și necesitatea forței de muncă.

În capitolul 3 se realizează o analiză economică a unei plantații de nuci, precum indicatorii de performanță, bugetul și fondurile necesare, precum și sursele de finanțare.

În cel de-al patrulea capitol se va descrie, implicit, implementarea proiectului ținând cont de competențe, obținerea aprobărilor și avizelor, asigurarea finanțării, revizuirea planului de management initial, dar și aplicarea măsurilor.

Concomitent, în acest studiu se va determina incvlusiv profitabilitatea livezii producătoare de nuci și analizarea randamentului pentru continuarea plantării de copaci sau reamenajării și îngrijirii plantației.

Din analize rezultă că, pe termen lung, este mai fezabil să se realizeze o reamenajare a unei livezi cu un randament scăzut pentru că nu este productivă și se pot lua măsurile potrivite.

Am ales ca terenul sa fie amplasat in aproprierea lacului Murighiol fiind situate intre localitatile Murighiol si Plopu avand o lungime de 2 km si o latime de 500 m. Lacul Murighiol este un lac de tip salinizat avand o mare inportanta pentru pasari, aici cuibarind specii ca pescarusi, chira de balta, piciorangul, rata cu ciuf si prundarasul de saratura.

Irigatiile terenului se realizeaza din lacul Murghiul aflat in apropierea livezii de nuci “ SC. NUCUL. SRL” pentru a obtine o crestere si o dezvoltare a plantelor asigurând recolte mai bune și stabile de culturi agricole, independente de cantitatea precipitatiilor atmosferice.

1.1Informații privind livada de nuci

Cerințele nucilor față de factorii de mediu variază foarte mult în raport cu specia, soiul și portaltoiul, vârsta pomilor, faza de vegetație sau repaus, prezența sau absența rodului.

Creșterea și fructificarea nucilor au loc sub influența a două categorii de factori: ecologici și ereditari.

Factorii ecologici sunt împărțiți în mai multe categorii:

- Climatici : lumina, temperatura, apa, aerul

- Edafici ( pedologici), proprietăți fizico-chimice ale solului, gradul de aprovizionare cu apă, activitate microbiologică;

- Factori organici

- Factori biotici

Înființarea unei plantații de nuci este o afacere foarte tentantă, cu investiție mică și profit mare. Însă, pentru succesul afacerii este necesar să se planteze soiuri productive de nuci. O astfel de afacere pe termen lung produce profit garantat an de an.

Dacă facem referire la avantajele unei plantații de nuc, putem să remarcăm faptul că :

- cererea de miez de nucă este mult mai mare decât oferta;

- plantația de nuci se poate realiza cu fonduri europene prin implementarea Măsurii 121 - Modernizarea exploatațiilor agricole

- cultivarea nucului nu necesită condiții climatice speciale, nici terenuri deosebite și

este rezistent la boli și dăunători.

- producția este de 3,5 - 4 tone de nuci. Pe un hectar de livadă de nuci cresc 100 de copaci. De pe un copac pot fi strânse în medie 40 kg de nuci. Astfel, de pe un hectar pot fi recoltate 4 tone de nuci și, după prelucrare, - 1,2 tone miez de nucă.

- de la nuc se valorifică totul: fructele (nucile ca atare, uleiul de nucă - 50 lei/kg de ulei presat la rece), lemnul de calitate superioară, cojile și frunzele.

- nucul are valoare ecologică, fiind unul dintre puținii arbori care reușesc să absoarbă metalele grele din atmosferă.

- durata de viață a unui nuc este mare: 85-100 de ani.

Nucul mai este o specie cu o mare plasticitate ecologică, puțin pretențioasă față de sol, cu sistem radicular foarte puternic. Poate fi cultivat pe coaste sau pe terenuri fugitive.

Un altoi se vinde cu 100 de lei, iar pe un hectar de teren pot fi plantați 100 de pomi. În câțiva ani, spun specialiștii, producția este de 3,5 tone de nuci, ceea ce înseamnă că pomicultorii pot scoate, la o singură recoltă, un profit de 70.000 de lei.

Zonarea reprezintă alegerea locului/zonei unde se dorește implementarea plantației pomicolă și presupune culegerea tuturor informațiilor cu privire la condițiile pedo-climatice și dacă zona este sau nu una cu tradiție pomicolă.

Relieful terenului are o importanță deosebită, prin relief înțelegând loc drept pe șes sau podiș, coastă de deal, loc drept pe vale, la cumpăna apelor, etc.

Relieful terenului influențează și determină în bună măsura regimul climatic al locului, înclinarea pantei influențează mecanizarea lucrărilor.

Terenul pe care urmează a fi plantată livada este dispus cu fața spre S, SV si trebuie sa nu fie expuse în calea vânturilor puternice, în văi cu potențial pericol de îngheț târziu de primăvară sau devreme de toamnă iar aceasta constituie o dispunere favorabilă pentu asemenea inițiativă.

Terenurile expuse accidentelor climatice frecvente, instabile, excesiv de umede și fără drenaj sau pânză freatică sub 2m, sărăturate vor fi excluse.

Livada urmează a fi amplasata pe terenuri cu pantă de 6 - 12% cu orientarea rândurilor pe direcția curbelor de nivel. În cazul pantelor de 18-20 % acestea trebuie să fie uniforme.

Cele mai bune terenuri sunt cele cu panta de 3 - 6% care permit întreținerea corectă a plantațiilor, recoltarea, precum și transportul fructelor.

Din punct de vedere al solului se preferă solurile fertile cu textură mijlocie, permeabile, cu pH de 6 - 7. De aceea, terenul trebuie să se afle în apropierea unei surse de apă. Pomicultura modernă reclamă sistem de irigare altfel calitatea și producția sunt compromise din start.

Pe terenurile lipsite de protecție contra vânturilor puternice, nucii se prind greu, creșterile sunt slabe, trunchiul și coroana sunt îndoite, deformate, ramurile se rup iar fructele sunt scuturate. Pentru a elimina acest neajuns se vor planta perdele de protecție cu 2-3 ani înainte de plantarea nucilor, iar dacă nu este posibil acest lucru atunci plantarea se face odată cu nucii.

Aceste perdele se așează la marginea livezi de nuci perpendicular pe direcția vânturilor dominante. Ca specii se folosesc plop, stejar, mesteacăn, ulm, dud, alun și se plantează la distanța de 2 m între rânduri și 1,5 m între pomi pe rând. Pentru a nu crea concurență pentru hrană și lumină între pomii din perdeaua de protecție și nuci se lasă un spațiu între aceștia de 10 - 12 m.

În funcţie de dimensionare și schema de amplasare a nucilor, se identifică trei tipuri de livezi de nuci, respectiv tradiţională, semi-intensivă şi intensivă. Numărul de nuci la hectar variază de la un model de livadă la altul (100-400 puieţi), iar în funcţie de aceasta depinde şi randamentul economic al exploataţiei agricole.

În anul 2010, cu o producție de 34,4 mii de tone de nucă, România ocupa primul loc în rândul producătorilor din Europa și locul al optulea în lume, după China, Statele Unite, Iran, Turcia, Ucraina, Mexic și India. Din motive conjuncturale, suprafața cultivată cu nuci a scăzut de la 3.800 de hectare în 1989, la numai 1.490 de hectare în 2010.