Înființarea unei plantații de viță de vie

Obiectivul acestui proiect este înființarea unei plantații de viță de vie în localitatea Panciu, județul Vrancea.

Suprafaţa agricolă a judeţului este de 255 626 ha. Judeţul Vrancea este cel mai mare bazin agricol al României, cu 27.235 hectare de vie. Suprafaţa agricolă a judeţului este următoare:

- 148 112 ha teren arabil,

- 27 235 ha vie,

- 3 782 ha livadă,

- 43 720 ha păşuni

- 32 777 ha fâneţe.

- În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanţă economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile.

Vița de vie este o specie care aparține de familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană, fructele viței de vie, strugurii, sunt utilizați atât pentru prepararea vinului cât și pentru consum propriu. Vița de vie este o liană cu o lungime de 35 m, lungime care variază în funcție de specie. Frunzele sunt lobate palmat, verde inchis cu o lungime si lărgime de 5 - 20 cm. Fructul este strugurele format din boabe mici care cresc pe ciorchine. Boabele când sunt coapte se gasesc in diverse culori: albe, alb-verzui, roșii sau purpurii.

PODGORIA PANCIU este cea mai mare din judeţul Vrancea (9.500 ha) şi cuprinde trei centre viticole de importanţă naţională: Panciu, Ţifeşti şi Păuneşti.

Vinurile albe si rosii de Panciu sunt vinuri armonioase, echilibrate, pretentioase, intr-o gama variata din soiurile : Feteasca Alba, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra, Aligote, Traminer, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Merlot, Chardonnay, Pinot Noir.

Tot pe teritoriul actualei podgorii se elaboreaza si un vin unic, incompatibil, unul dintre cele mai bune vinuri - vinul spumant dupa metoda clasica Champenoise.

Scurt istoric al produsului la nivel mondial şi naţional.

Marele scriitor britanic spune că: “vinul bun e o creatură familiară bună dacă e folosit cum trebuie”. Apariţia vinului poate coincide chiar cu apariţia agriculturii, şi chiar în biblie găsim informaţii legate de evoluţia vinului precizându-se că după potop Noe, în primul rând, a sădit viţa de vie. Primele podgorii se presupune că au existat în Orientul Mijlociu, miraculous licoare existând încă de pe vremea grecilor antici şi a civilizţiei etrusce.

Romanii au dus obiceiul cultivării viţei de vie si a producerii vinului în intrega Europă de Vest în mod special în valea Rinului - Franţa, Germania şi în Austria, pe cursul Dunării. Asemenea călătoriilor efectuate de Columb şi alţi celebri exploratori cultivarea viţei de vie a ajuns în Mexic, America de Sud, Africa de Sud, Australia şi California. În zilele noastre vinul este produs pe toate continentele din multe de soiuri de struguri.

De fapt vinul e rezultatul fermentaţiei strugurilor. Dintre miile de soiuri de struguri unul singur - vitis vinifera - este folosit în producerea vinului în aproape toata lumea. Din aceasta specie au fost dezvoltate aproape 4000 de alte varietăţi de struguri.

Capacitatea piței

Vinul este o băutură ce poate fi consumată de toate persoanele majore, aşa că stabilirea unui număr de consumatori este aproape imposibilă. Conform unor studii, 96% din consumator de băuturi alcoolice preferă vinul. Consumatorii potenţiali de vin pot fi persoanele care vor împlini vîrsta majoratului în perioada următoare şi care vor avea voie, conform legii să consume astfel de băuturi alcoolice. Numărul consumatorilor de vin se modifică de la o perioadă la alta, în funcţie de calitatea vinului care se găseşte pe piaţa şi de preţul acestuia. În aceste condiţii, numărul consumatorilor de vin a crescut în anul 2007, pe fondul comercializării unor vinuri de o calitate ridicată, comercializate atât de producătorii interni, dar şi de importatorii din ţară noastră.

1. OBIECTIVELE PROIECTULUI

1.1 ARBORELE PROBLEMELOR

Figura 1.1 Arborele problemelor

1.2 METODE NECONVENȚIONALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR VIȚEI DE VIE

Pentru a preveni anumite boli ale vitei-de-vie, vom folosi o metoda neconventionala de diagnoza si anume,plantarea unui fir de trandafir in capatul fiecarui rand de vie. Acest lucru nu numai ca va usura si va determina in timp util o anumita afectiune a viei, datorita similaritatilor care exista intre vita-de-vie si trandafir cand vine vorba de bolile la care sunt expuse,dar va avea si un impact estetic pozitiv.

Trandafirul este mai vulnerabil in fata anumitor boli fata de vita-de-vie,ceea ce va permite fermierului sa adopte o atitudine profilactica,astfel incat sa protejeze din timp via de potentialele boli.

BOLI COMUNE ALE TRANDAFIRULUI SI VITEI-DE-VIE

Făinarea. Făinarea este o ciupercă care afectează frunzele tinere, pe care le determină să se onduleze respectiv să se răsucească și să se pigmenteze cu o colorație purpurie. Pe masură ce boala progresează, frunze apar ca fiind acoperite cu o pulbere albă. Întrucât pătarea neagră se instalează de obicei la nivelul inferior al plantei iată că făinarea își adjudecă partea superioară atufei de trandafir, în special pe frunzele mai tinere.Mucegaiul este răspândit de vânt și se dezvoltă rapid în timpul perioadelor cu ziletoride, uscate,urmate de nopți reci și umede. Să știi că infecțiile sunt descurajate de prezența apei pe frunze. Cu toate acestea, menținerea plantelor umede toată noaptea,pentru a evita un eventual mucegai, poate oferi un mediu propice dezvoltării altor boli.