Infiintarea unei Unitati Avicole cu o Capacitate Anuala de Productie de 240000 Capete Pui Broiler

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Infiintarea unei Unitati Avicole cu o Capacitate Anuala de Productie de 240000 Capete Pui Broiler.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc de 50 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul I
Memoriu justificativ
1.1. Legislaţia în vigoare cu privire la înfiinţarea unei unităţi avicole
1.2. Oportunitatea înfiinţării exploataţiei
1.3. Amplasarea unităţii şi caracteristicile acesteia
Capitolul II
Dimesionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie tineret părinţi (TP)
2.1. Elemente de calcul pentru tineret părinţi
2.2. Dimensionarea sectorului tineret părinţi
2.2.1. Calculul efectivului anual de păsări
2.2.2 Calculul necesarului de construcţii
2.2.3. Calculul necesarului de furaje
2.2.4. Calculul necesarului de apă
2.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice
2.2.6. Necesarul de energie
2.2.7. Calcule economice la sectorul de TP
Capitolul III
Dimensionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie părinti adulţi (PA)
3.1. Elemente de calcul pentru părinţi adulţi
3.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul părinţi adulţi
3.2.1. Calculul efectivului anual de păsări
3.2.2. Calculul necesarului de construcţii
3.2.3. Calculul necesarului de furaje
3.2.4. Calculul necesarului de apă
3.2.5. Calculul necesarului de echipament tehnologic
3.2.6. Necesarul de energie
3.2.7. Calcule economice la sectorul de părinţi adulţi
Capitolul IV
Dimensionarea şi funcţionalul sectorului de incubaţie
4.1. Elemente de calcul pentru dimensionarea staţiei de incubaţie
4.2. Calcule de dimensionare a staţiei de incubaţie
4.2.1. Calculul efectivului anual de păsări
4.2.2. Calculul necesarului de aparate pentru incubaţie
4.2.3. Calculul necesarului de energie electrică
4.2.4. Repartiţia la incubaţie a producţiei de ouă
4.2.5. Calcule economice la staţia de incubaţie
Capitolul V
Dimensionarea şi funcţionarea sectorului de producţie (pui broiler)
5.1. Elemente de calcul pentru puii broiler
5.2. Calcule de dimensionare a sectorului de creştere pui carne
5.2.1. Calculul efectivului de pui broiler
5.2.2. Calculul necesarului de construcţii
5.2.3. Calculul necesarului de furaje
5.2.4. Calculul necesarului de apă
5.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice
5.2.6. Necesarul de energie
5.2.7. Calcule economice la sectorul de pui broiler de găină
Capitolul VI
Calculul eficienţei economice a exploataţiei avicole
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Capitolul I

Memoriu justificativ

1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole

Distanta fata de drumuri trebuie sa asigure o zona de protectie care sa previna contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport si praf. Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea obiectivelor zootehnice si de industrie alimentara, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de animale sa nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile nationale, europene si liniile de cale ferata, 20 m de la soselele judetene si 18 m de la drumurile comunale.

Distantele dintre diferitele unitati zootehnice trebuie sa asigure prevenirea transmiterii bolilor prin curentii de aer si insectele vectoare. Sunt stabilite oficial urmatoarele distante minime: 100 m - între fermele avicole cu pui de carne; 50 m - între statia de incubatie si diferite ferme avicole; 50 m - între fermele avicole cu pasari adulte si fermele avicole cu tineret; 500 m - între fermele (sectoarele) de pasari cu linii pure si cele cu bunici; 1 500 m - între fermele avicole si abatorul de pasari; 100 - 200 m - între unitatile cu animale de blana si celelalte unitati zootehnice; 1 500 m - între fermele de porci/pasari de reproductie si celelalte ferme zootehnice.

Distantele fata de unitatile industriale si fata de locurile publice de odihna si recreatie se stabilesc în baza prevederilor Legii de protectie a mediului nr. 137/1995 si a Ordinului ministrului Padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementari, initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai dupa obtinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obtine, de regula, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra mediului se solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu: cresterea animalelor; industrializarea produselor agricole si zootehnice; epurarea si evacuarea apelor uzate etc.

Normele UE pe care producătorii din ţara noastră trebuie să le respecte se referă la trei domenii importante şi anume:

- siguranţa alimentară;

- confortul păsărilor;

- protecţia mediului.

Legislaţia cu privire la aceste norme s-a implementat în România şi producătorii au obligaţia s-o aplice:

- Legislaţia cu privire la siguranţa alimentară:

- Legea 150/2004 – Legea siguranţei alimentelor;

- Ordin 5/2005 – Trasabilitate pui carne;

- Ordin 73/2005 – Trasabilitate găini ouă consum;

- Ordin 23/2006 – Agenţi zoonotici şi Salmonella (Reglementarea UE 2160);

- Legea 28/2006 – Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara;

- Ordin 148/2005 – Program acţiuni supraveghere, prevenire şi control;

- HG 173/2006 – Trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;

- HG 415/2004 – Ordin privind comercializarea ouălor;

- OM 461/2005 – Norme de aplicare a HG 415/2004;

- Ordinul 206/447/86/2002 – privind comercializarea cărnii de pasăre;

- HG 106/2002 – etichetarea produselor agro alimentare.

- Legislaţia cu privire la confortul păsărilor:

Ordinul 462/2001 – privind standardele minime pentru protecţia găinilor.

- Legislaţia cu privire la protecţia mediului:

Ordinul 860/2002 – proceduri de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu.

Producătorii din România doresc ca legislaţia UE să opereze şi pentru importurile de carne, întrucât acestea se fac cu abateri de la legislaţia europeană cu privire la siguranţa alimentară.

Tipul de construcţie şi organizare a fermelor, împreună cu legislaţia internă armonizată cu legislaţia UE privind supravegherea stării de sănătate a efectivelor, fac parte din protejarea stării de sănătate a efectivelor de păsări. O sănătate bună a păsărilor înseamnă implicit o carne sănătoasă şi sigură pentru consumator.

În ceea ce priveşte performanţele genetice ale păsărilor, există standarde foarte precise de hrănire, conforme cu cerinţele nutriţionale.

Un furaj corect pentru pui de carne trebuie să fie bine echilibrat din punctul de vedere al conţinutului în energie şi proteine, vitamine şi minerale, precum şi în nivelul de aminoacizi. Important este că în ţara noastră conform legislaţiei interne, armonizate cu cea din UE, elementele nutritive din furaje sunt asigurate de:

- cereale furajere (porumb, orz, grâu);

- cereale proteice (soia, floarea soarelui, făină de peşte);

- energie (ulei de floarea soarelui sau soia);

- vitamine (import vitamine industriale);

- minerale (import şi intern minerale).

1.2 Oportunitatea infiintarii exploatatiei

Un loc bine definit în ierarhia producţiilor animaliere îl au cele avicole, produsele cu cerere arte mare pe piaţa consumatorilor, ca urmare a valorii lor nutritive ridicate, dar şi a preţurilor accesibile la care pot fi achizitionate.

La ora actuală, în marea majoritate a ţărilor dezvoltate, consumul de ouă cunoaşte o linie ascendentă, previziunile în această direcţie fiind de 2-5 % pe an ; cel puţin pentru Europa în următorii 10 ani se prevăd creşteri cu 3-8 % ale producţiei de ouă destinate consumului, dar şi o concentrare a efectivelor de păsări în complexele de mare capacitate.

Şi producţia de carne urmează o linie asemănătoare cu cea de ouă, în sensul că aceasta creşte de la an la an. Deşi preferinţele consumatorilor pentru un anumit tip de carne de pasăre diferă de la o zonă geografică la alta, consumurile pentru acest produs ating cote foarte ridicate în unle ţări de peste 30 kg/an/locuitor; acest consum depinzând foarte mult de puterea economică din ţările respective.Se constată şi o creştere a cererii pentru semipreparatele şi preparatele din carne de pasăre.

Un produs avicol deosebit de apreciat este ficatul gras, el poate fi consumat ca atare după o prealabilă pregătire, dar poate fi valorificat superior sub formă de pate.

Fisiere in arhiva (6):

  • Infiintarea unei Unitati Avicole cu o Capacitate Anuala de Productie de 240000 Capete Pui Broiler
    • 01-sedinta 1 - proiect tehnologic pasari.doc
    • 02-fise lucru proiect TP.doc
    • 03-fise lucru PA.doc
    • 04-fisa lucru stud. statie incub.doc
    • 05-fise lucru proiect broiler.doc
    • 06-eficienta economica a exploatatiei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE