Ingrasamintele Organice – Factor de Sporire a Productiei Agricole

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Ingrasamintele Organice – Factor de Sporire a Productiei Agricole.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Basaraba Rodica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

ARGUMENT

Această lucrare a fost elaborată în scopul obţinerii calificativului de competenţă profesională.

În lucrare am cuprins date referitoare la îngrăşăminte şi amendamente folosite în agricultură.

Am relatat despre îngrăşăminte organice cum ar fi:gunoiul de grajd, gunoiul artificial, turba, gunoiul de păsări, îngrăşămintele verzi, mustul de grajd, apele uzate sau reziduale.

Îngrăşămintele organice sau naturale sunt produse naturale, care în afară de elemente nutritive necesare plantelor conţin şi importante cantităţi de materie organică. Din această categorie fac parte: gunoiul de grajd, gunoiul artificial, turba, gunoiul de păsări, urina şi mustul de grajd, compostul, etc. Tot în această categorie pot fi incluse şi îngrăşămintele verzi sau siderale

Folosirea îngrăşămintelor este deosebit de necesară şi utilă pe toate terenurile ameliorate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, cunoscut fiind faptul că apa şi îngrăşămintele îşi amplifică reciproc acţiunea. Folosirea îngrăşămintelor pe terenurile ameliorate, în afara aportului de substanţe nutritive, îmbunătăţeşte însuşirile fizico-chimice şi biologice ale solului, făcând să sporească eficienţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

Îngrăşămintele sunt acele substanţe, de natură minerală sau organică care, administrate în sol sau pe plantă, contribuie la completarea nevoilor de hrană a plantelor şi la ridicarea producţiei, atât cantitativ cât şi calitativ.

Gunoiul de grajd este alcătuit dintr-un amestec de paie folosite ca aşternut, urină şi dejecţii provenite de la animale (resturi de nutreţuri care au trecut prin corpul animalelor). Acest amestec este supus fermentării de către bacterii sau ciuperci în platforme de gunoi, timp de mai multe luni de zile.

Compoziţia şi calitatea gunoiului de grajd proaspăt se deosebesc foarte mult în raport cu specia, hrana şi vârsta animalelor de la care provine, precum şi cu felul aşternutului folosit. Astfel, gunoiul provenit de la animale furajate cu nutreţuri de calitate bună este mai bogat în substanţe nutritive decât cel provenit de la animale hrănite cu nutreţuri de slabă calitate sau cu un conţinut mare de apă, etc. Cel provenit de la animalele tinere sau în gestaţie, de asemenea este de calitate mai slabă. Materialul pentru aşternut este necesar să fie schimbat cât mai des, să se folosească sub formă tocată (mai ales paiele de cerealele) şi să nu conţină seminţe de buruieni. Calitatea gunoiului de grajd diferă foarte mult şi în funcţie de specia de animale şi de modul de pregătire.

Transportul gunoiului de grajd la câmp se poate face în orice anotimp, în funcţie de posibilităţile de transport şi de momentul când se urmăreşte încorporarea lui în sol.

Gunoiul artificial provine din fermentarea paielor, vrejilor de leguminoase a rumeguşului de lemn etc. . Aceste materiale se pun la fermentat timp de 3 – 5 luni. În prealabil paiele sau vrejii se toacă şi se udă până la capacitatea maximă de reţinere a apei de către materialul tocat (cam 250 – 300 l la 100 kg paie).

Gunoiul de păsări este un îngrăşământ cu conţinut dublu de NPK faţă de gunoiul de grajd. Se poate întrebuinţa fie în stare uscată, fie sub formă de tulbureală (diluat) cu apă. Are eficienţă mai mare când se aplică la cuib sau în timpul vegetaţiei. Se foloseşte la cuib în doze de 300 – 600 kg/ha la cultura legumelor.

Turba se prezintă sub forma unui amestec de diferite resturi de plante din locuri umede în stare de descompunere. Se cunosc turbe de locuri joase cu rogoz şi turbe de locuri înalte cu muschi, pentru îngrăşământ fiind mai potrivite turbele de locuri joase, care conţin mai mult azot şi sunt mai puţin acide. Turba se foloseşte ca îngrăşământ fie direct (mai puţin), fie sub formă de composturi. Ca îngrăşământ îşi manifestă acţiunea timp de 2 – 3 ani.

ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI AMENDAMENTE

FOLOSITE ÎN AGRICULTURĂ

Îngrăşăminte

Îngrăşămintele sunt acele substanţe, de natură minerală sau organică care, administrate în sol sau pe plantă, contribuie la completarea nevoilor de hrană a plantelor şi la ridicarea producţiei, atât cantitativ cât şi calitativ.

După studiile întreprinse de F.A.Q. (Organizaţia Naţiunilor Unite Pentru Alimentaţie şi Agricultură) se estimează astăzi că în întreaga lume 30% din alimentele de origine vegetală provin din sporirea producţiei datorită îngrăşămintelor chimice. În medie o tonă de îngrăşăminte chimice NPK(substanţă activă) duce la obţinerea a 10 tone de produse agro-alimentare, datorită recoltelor mari ce se obţin.

În ţara noastră, prin intrarea în funcţiune a unor noi combinate de îngrăşăminte chimice, cantităţile de îngrăşăminte folosite în agricultură au crescut an de an.

Folosirea îngrăşămintelor este deosebit de necesară şi utilă pe toate terenurile ameliorate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, cunoscut fiind faptul că apa şi îngrăşămintele îşi amplifică reciproc acţiunea. Folosirea îngrăşămintelor pe terenurile ameliorate, în afara aportului de substanţe nutritive, îmbunătăţeşte însuşirile fizico-chimice şi biologice ale solului, făcând să sporească eficienţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

Pe măsură ce agricultura se intensifică şi se modernizează, beneficiind, printre altele, şi de cantităţi sporite de îngrăşăminte, folosirea acestora presupune cunoştinţe mai bogate sub toate aspectele. Dată fiind importanţa îngrăşămintelor în etapa actuală se impune cunoaşterea acestora şi a întregului complex de factori care influenţează folosirea lor raţională de către toţi specialiştii din agricultură. Consumul de elemente nutritive variază de la o specie la alta, după cum se vede în tabelul de mai sus.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ingrasamintele Organice - Factor de Sporire a Productiei Agricole.doc