Interacțiunea dintre Malus Domestica și Ciuperca Venturia Inaequalis

Introducere

Rapănul, produs de ciuperca Venturia inaequalis, este cea mai importantă boală la merele cultivate (Malus x domestica) la nivel mondial în ceea ce priveşte costul economic (Carisse şi Bernier, 2002).

Boala este cunoscută în toate ţările globului unde se cultivă mărul, fiind foarte păgubitoare în zonele cu climat umed, atât în plantaţii cât şi în depozitele de fructe (soiurile de măr depozitate pentru iarnă). Originară din Europa, a fost semnalată pentru prima dată de FRIES (1819) în Suedia; în SUA a apărut în 1834, în Anglia în 1945, iar în Austria în 1862.

Cele mai multe soiuri de mere comerciale sunt extrem de sensibile la această boală (Gessler şi colab., 2006). Infecţiile fungice cauzează daune la frunze şi fructe, ceea ce duce la reducerea severă a calităţii fructelor.

Pentru a produce fructe cât mai imaculate şi pentru a evita deteriorarea care se produce în timpul depozitării, cultivatorii aplică fungicide în mod regulat. În cazul în care măsurile de control al rapănului sunt insuficiente, pierderile economice pot creşte până la 70% din valoarea producţiei (Gupta, 1992).

Cu toate acestea, au fost descoperite tulpini rezistente la fungicidele împotriva rapănului, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru industrie.

În prezent, cele mai multe soiuri rezistente la rapăn se bazează pe introducerea unei singure gene de rezistenţă la rapăn de la mărul ornamental Malus floribunda 821, denumit în continuare Rvi6 (gena de rezistenţă Venturia inaequalis), insă mecanismul lui Rvi6 nu este cunoscut foarte bine. Aceste descoperiri sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi aplicarea de noi markeri în programe de reproducere şi, astfel, pentru dezvoltarea de noi soiuri rezistente şi pentru obţinerea de rezistenţă durabilă. Gena de rezistenţă Rvi6 a fost depaăşită de către noi patotipuri de Venturia inaequalis.

Până în prezent, evaluarea rezistenţei rapănului în mere s-a bazat în principal pe inocularea artificială şi un rating de boală care se manifestă prin cloroză foliară, necroză şi simptome de sporulare (Chevalier şi colab., 1981). Cu toate acestea, metoda nu oferă informaţii exacte privind gradul de infecţie şi nu poate detecta dezvoltarea ciupercii.

Venturia inaequalis infectează în principal plante din genul Malus, atât mere cultivate (Malus x domestica), cât şi specii de mere ornamentale (Jha şi colab., 2009). Deşi cele mai multe soiuri de mere comerciale sunt sensibile la ciupercă, există soiuri rezistente la rapăn. La baza diferitelor mecanisme de rezistentă se află una sau mai multe gene de rezistentă, care sunt utilizate în programe de ameliorare.