Intreprinderea si Mediul in Care isi Desfasoara Activitatea

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Intreprinderea si Mediul in Care isi Desfasoara Activitatea.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Ca agent economic, întreprinderea (firma) îsi orienteaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant.

Întreprinderea îndeplineşte obiectivele proprii în mod independent dar, totodată, realizează un schimb de activităţi cu alte întreprinderi şi, pe această bază, contribuie la mişcarea procesului de ansamblu a producţiei sociale. Ansamblul condiţiilor de natură eterogenă care exercită influenţă asupra modului în care întreprinderea îşi realizează obiectivele proprii poartă numele de mediu ambiant . Acesta mai poate fi definit ca o reţea de variabile exogene, cărora întreprinderea le opune propriile sale variabile endogene (resurse materiale, umane şi financiare). Mediul ambiant se poate prezenta sub forma unui mediu stabil, schimbător (instabil) şi turbulent.

Mediul stabil apare ca o excepţie, este doar un moment de scurtă durată şi se manifestă la intervale de timp foarte mari. Nu este un tip de mediu caracteristic, iar în ultimele decenii s-a întâlnit foarte rar.

Mediul schimbător prezintă permanente modificări şi obligă întreprinderea să aibă o viziune prospectivă. Este un tip de mediu obişnuit cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.

Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în direcţii imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite, punându-i probleme dificile de adaptare, în genere greu de anticipat. Acest tip de mediu este specific, mai ales, ramurilor de vârf, ceea ce înseamnă că nu are un caracter dominant. Pentru a face faţă mediului turbulent, întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate

Analiza mediului ambiant al întreprinderii permite să se constate existenţa a două componente: micromediul (mediul intern) şi macromediul (mediul extern). Ansamblul relaţiilor întreprinderii cu reprezentanţii din cel mai apropiat mediu şi influenţele pe care aceştia le exercită poartă numele de micromediu.

Micromediul este constituit din următoarele componente: gospodăriile familiale; furnizorii de mărfuri; prestatorii de servicii; furnizorii de personal; intermediarii; clienţii; concurenţii; organismele publice; conducerea şi organizarea internă.

Gospodăriile familiale reprezintă grupurile de persoane care realizează o bună administrare a treburilor casei asigurând un consum raţional şi civilizat de bunuri şi servicii, precum şi economisirea unei părţi din veniturile obţinute de membrii respectivelor familii.

Furnizorii de mărfuri sunt reprezentaţi prin diverse întreprinderi sau persoane care, pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la dispoziţie echipamentul tehnic, combustibilul, materiile prime şi materialele, energia şi apa.

Prestatorii de servicii reprezintă tot o categorie de furnizori care execută o gamă de activităţi, între care cea mai mare pondere o deţin întreprinderile de transport, serviciile bancare, de birotică şi de asigurare cea mai mare pondere o deţin întreprinderile de transport, serviciile bancare, de birotică şi de asigurare.

Furnizorii de personal sunt reprezentaţi prin instituţiile de învăţământ, oficiile de forţă de muncă şi de persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă.

Intermediarii sunt reprezentaţi de agenţii economici care ajută întreprinderea la promovarea, vânzarea şi distribuirea mărfurilor sau a serviciilor către clienţi. Principalii intermediari sunt: întreprinderile de comerţ şi agenţiile de publicitate.

Clienţii constituie componenta cea mai importantă a micromediului, deoarece alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi. Clienţii pot fi: consumatorii, utilizatorii industriali, angrosiştii, detailiştii, agenţiile guvernamentale, agenţiile internaţionale etc.

Concurenţii sunt agenţii economici şi persoanele particulare cu care întreprinderea intră în competiţie, disputându-şi clienţii, furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii, furnizorii de personal,

intermediarii şi organismele publice. Concurenţii pot deţine o anumită poziţie pe piaţă, ceea ce le conferă postura de: lideri, inovatori, conservatori sau timizi.

Organismele publice reprezintă orice grup care are interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii întreprinderii de realizare a obiectivelor sale. Din grupul organismelor publice fac parte:

- organele financiare (financial publics);

- instituţiile mass-media (media publics);

- asociaţii ale cetăţenilor (citezen action publics);

- instituţii guvernamentale (guvernamental publics);

- instituţii locale (local publics);

- atitudinea publică generală (general publics);

- atitudinea internă (internal publics).

Conducerea şi organizarea internă a întreprinderii constituie un element esenţial al

micromediului, deoarece forţa economică a întreprinderii este direct influenţată de calitatea sistemului de conducere.

Relaţiile dintre diferiţii agenţi economici se exprimă prin fluxuri, care sunt de două categorii:

fluxuri reale sau fizice, care semnifică un schimb de bunuri sau servicii de la un agent către alt agent.

Exemplu: furnizarea de către întreprinderi către gospodăriile familiale a bunurilor de consum;

fluxuri monetare sau financiare, care semnifică un transfer de bani de la un agent la altul sau naşterea unei creanţe (sau datorii) a unui agent faţă de altul. De exemplu, cheltuielile de consum ale gospodăriilor familiale sau plata salariilor de către întreprinderi sunt fluxuri monetare.

Macromediul este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează indirect asupra întreprinderii, prin componentele micromediului, exercitându-şi influenţa pe o arie extinsă şi pe un termen lung. Macromediul reflectă interacţiunea mediu-întreprindere, manifestată atât în plan naţional cât şi în plan internaţional.

Abordarea macromediului permite să se constate că factorii exogeni influenţează prin componentele mediului: economic, politic, social-cultural, demografic, tehnico-ştiinţific, natural şi juridic.

Mediul economic este componenta esenţială, atât la nivel naţional cât şi internaţional, deoarece influenţează decisiv funcţionarea şi dezvoltarea întreprinderii. Mediul economic se manifestă prin intermediul factorilor de management, a pieţei (interne şi externe) şi a pârghiilor economico-financiare. Un impact puternic asupra activităţii întreprinderii au factorii de management: sistemul de organizare a economiei naţionale, mecanismul de planificare macroeconomică, mecanismele motivaţionale şi mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte întreprinderea.

Mediul politic, care poate fi intern şi internaţional, se manifestă prin modul de implicare a statului în economie (politici antitrust, măsuri protecţioniste, subvenţii etc.) şi prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială (apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice). Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea întreprinderii.

Mediul social-cultural este constituit din totalitatea factorilor, condiţiilor, relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori, obiceiuri, tradiţii, credinţe şi norme care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi grupurilor umane. Mediul social-cultural influenţează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale, prin modificarea stilului de viaţă - toate cu impact direct asupra activităţii conştiente şi a comportamentului consumatorului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Intreprinderea si Mediul in Care isi Desfasoara Activitatea.doc