Introducere în practica agricolă - ferma SC Agrofarm SRL

Sef ferma : Pragai Andreea Carolina

Zona amplasarii : Sannicolau Mare , jud. Timis , Romania

Suprafata : 1000 ha : - 5 ha legume :

-salata ½ ha

-cartofi 1 ha

-ceapa ½ ha

-rosii ½ ha

-ardei ½ ha

-vinete -un sfert ha

-usturoi -un sfert ha

-varza-un sfert ha

-pepeni-un sfert ha

-patrunjel, ridiche, telina-un sfert ha

-castraveti-3 sfert ha

-5 ha livezi : - mere 1 ha

-prune 1 ha

-piersici 1 ha

-ciresi 1 ha

-visin 1 ha

5 ha vita-de-vie: -struguri de masa 2 ha pt. vin (alb, rosu, roze) 3 ha

Animale : - 50 vaci

-30 porci

-30 capre

-10 cai

-400 oi

-60 iepuri

-400 gaini

-50 rate

-50 gaste

Culturi (983 ha) : -40 ha pasuni + 20 ha lucerne + 20 ha borceag

-10 ha ovaz

-30ha sfecla

-13 ha morcovi

-400 ha grau

-300 ha porumb

-100 ha floarea soarelui

-20 ha orz

-30 ha rapita

-20 ha orzoaica

Utilaje : 6 tractoare , 4 pluguri , 12 remorci , 2 semanatori + 2 prasitoare , 2 utilaje pt. imprastiat gunoiul , 1utilaj pt. imprastiat ingr. Chimice ,2 aparate pt. ierbicidat ,3 combine pt. cult. Cereal e ,4 cultivatoare , 4 combinatoare ,4 grapecu discuri, 4 tavalugi , 2 aparate pt. stropit si prafuit , 4 motocultoare , 1/ha instalatii de irigare prin picurare ,2 cisterne , 1 buldozer .

Sectoare administrative: soproane, deposit de cereal, adaposturi pt. animale, moara, depozite pt. legume si fructe, crame, aparate pt. prelucrat fructe, aparate de muls, fabrica de prelucrare a laptelui.

Cladiri administrative: dormitoare, bucatarie, cantina, birouri, sala de conferinte.

CADRUL NATURAL AL ORAŞULUI SÂNNICOLAU MARE

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ SI SUPRAFAŢA

Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş. Este situat în sud-estul Câmpiei Panonice, în nord-vestul Banatului si a judeţului Timis, in Câmpia Mureşului Inferior, pe râul Aranca, un vechi braţ al râului Mureş. Este localizat la 90 m altitudine, la 63 km nord-vest de Municipiul Timişoara, la 25 km de graniţa cu Ungaria şi la 19 km de frontiera cu Serbia(Ghinea,2000).

Pe aceast areal, din cele mai vechi timpuri au existat condiţii naturale prielnice şi o configuraţie a terenului adecvata desfăşurării activiţătii umane, situată pe vechiul drum european Timişoara – Viena, localitatea a devenit un centru nodal important pentru zona central vestică a României.

Aşezarea sa îi conferă un potenţial natural bogat, fiind la 5 km de Lunca şi râul Mureş. Poziţia geografică este marcată de întretăierea paralelei de 46°04’46’’ latitudine nordică cu meridianul de 20°37’41’’ longitudine estică, aflându-se în fusul orar al Europei Centrale

Din punct de vedere geomorfologic, oraşul este plasat în Câmpia Mureşului, care este o forma tipică de subsidenţa fluvio-lacustră, cu văi puţin adânci, cu numeroase albii părăsite, rezultate în urma regularizării cursurilor de apă şi a desecării, cu o altitudine cuprinsă între 80 şi 85m. Partea nordică este situată în fosta luncă a Mureşului, iar partea de sud în fosta luncă a vechiului pârâu Aranca, astăzi regularizat şi canalizat.

Sânnicolau Mare se întinde pe o suprafaţă de 13.483 ha, deţinând 1.55% din suprafaţa judeţului Timiş, dintre care 12.380 ha. reprezintă terenul agricol. Zonele agricole ale oraşului au o suprafaţă de 12.717 de ha, din care, teren arabil 10.696 ha, păşune 1.687 ha, fâneţe 48 ha, livezi 354 şi vii 12 ha.

Sânnicolau Mare se înscrie în categoria oraşelor de rangul III (conform L.489/04.07.2001), cu o populaţie de 14.644 locuitori, cu un număr de 13 naţionalităţi, cu un potenţial economic dezvoltat, bazat pe investiţii străine de peste 150 milioane dolari, cu un buget anual de peste 95 miliarde lei vechi. Într-un clasament al celor 174 oraşe sub 25.000 locuitori, Sânnicolau Mare se înscrie între primele 3 oraşe.

2. CONDIŢII GEOLOGICE, LITOLOGICE ŞI GEOMORFOLOGICE

Bazinul Aranca face parte din punct de vedere geologic din Depresiunea Panonică formată prin scufundarea masivului hercinic care se întindea între Carpaţii Meridionali şi Dinarici.

Geografic, face parte din unitatea de relief ,”Câmpia Tisei” ce s-a format prin colmatarea Lacului Panonic. Fiind o câmpie de acumulare are la bază sedimente ale mărilor terţiare, peste care s-au depus sedimente ale Lacului Panonic, iar mai târziu aluvunile râurilor, îndeosebi cele ale Mureşului.