Județul Ialomița - Amenajare Agroturistică

Domeniu: Agronomie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 193 în total

Cuvinte : 38345

Mărime: 8.99MB (arhivat)

Publicat de: Iulian Drăghici

Puncte necesare: 13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cap.1 Contextul natural si socio-economic al zonei
1.1 Prezentarea judetului Ialomita
1.2 Structura administrativ-teritoriala
1.3 Insemnele judetului Ialomita
1.4 Rrepere cronologice din istoria judetului Ialomita
1.5 Scurt istoric administrativ
1.6 Principale date geografice ale judetului Ialomita
1.7 Resursele naturale
1.8 Destinatia si modul de folosire al terenurilor
1.9 Populatia
1.10 Infatisarea sociala
1.11 Economia
1.12 Infrastructura
1.13 Finante
1.14 Principalele institutii din domeniul invatamantului, sanatatii, culturii, artei, asistentei sociale, mass-media
Cap.2 Resurse turistice
2.1 Resurse turistice naturale
2.2 Resurse turistice antropice
Cap.3 Analiza situatiei existente
3.1 Obiective culturale ale judetului Ialomita
3.2 Circulatia turistica
3.3 Factori naturali de risc
3.4 Starea mediului natural
Cap. 4 Proiectul de amenajare turistica
4.1 Amara
4.2 Lacul Amara
4.3 Statiunea Amara
Cap. 5 Proiectul de amenajare turistica
5.1 Centrul de agrement Amara-Ialomita
5.2 Planul judetean de gestionare a deseurilor
5.3 Amara victima a preocuparilor pentru atragerea fondurilor europene
5.4 Bani europeni pentru străzile din Amara
5.5 La Amara, peste 13 miliarde de lei au fost cheltuiţi pentru a înfiinţarea Serviciului de salubrizare
Cap.6 Cazare in Amara
Cap. 7 Statiunea Amara pe piata belgiana
Cap. 8 Proiecte europene in statiunea Amara
Cap. 9 Impactul Turismului asupra Mediului in statiunea Amara
Cap. 10 Contracte incheiate de localitatea Amara
Cap. 11 Promovarea produsului turistic
Concluzii
Bibliografie
Imagini

Extras din proiect

Cap.1 Contextul natural si socio-economic al zonei

1.1 Prezentarea judetului Ialomita

ÎNFIINŢARE

Judeţul Ialomiţa este unitate administrativ – teritorială, reînfiinţat prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Actuala delimitare a judeţului Ialomiţa s-a făcut prin Decretul nr.15/23.01.1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului României, ţinându-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Ca unitate administrativ-teritorială, judeţul Ialomiţa are calitatea de persoană juridică de drept public, având un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină.

AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI SUPRAFAŢĂ

Situarea Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.

Suprafaţa: 7.095 km². Este unul dintre cele mai întinse judeţe ale ţării.

Coordonate geografice

Coordonate geografice extreme în care judeţul Ialomiţa este încadrat sunt următoarele: • spre Nord - 44°51¢ latitudine nordică (la nord de satul Malu Roşu, comuna Jilavele); • spre Sud - 44°20¢ latitudine nordică (la sud de cartierul Buliga, municipiul Feteşti); • spre Est - 28°06¢ longitudine estică (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica); • spre Vest - 26°18¢ longitudine estică (la vest de satul Răsimnicea, comuna Brazii). Vecinii judeţului Ialomiţa sunt : • la Nord - judeţele Brăila şi Buzău ; • la Nord-Vest – judeţul Prahova ; • la Vest – judeţul Ilfov ; • la Sud – judeţul Călăraşi ; • la Est – judeţul Constanţa. Suprafaţa totală a judeţului Ialomiţa este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafaţă agricolă, 258 km2 suprafaţă cu vegetaţie forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinaţie şi aproape 69 km2 terenuri neproductive.

Înfăţişarea pământului

Cea mai mare parte a judeţului este un câmp înalt şi uscat, Bărăganul propriu-zis, cuprins între Dunăre şi Ialomiţa, adică încadrat între zone joase şi umede (lunci şi bălţi). Judeţul cuprinde totuşi şi o parte a câmpiei de pe stânga Ialomiţei. Câmpul Bărăganului propriu-zis este, în general, foarte neted ; totuşi, către Dunăre, el coboară în mai multe trepte (terase) şi este tăiat de câteva văi scurte, care înlesnesc coborârea spre baltă ; spre râul Ialomiţa e neregulat, vălurat şi mai înalt, din cauza dunelor pe care le-a construit aici Crivăţul, din aluviunile nisipoase ale râului vecin.

Climă şi ape

Clima este de tip pontic, adică foarte secetoasă (sub 500 mm precipitaţiuni anual) şi cu contraste puternice de temperaturi între iarnă şi vară (26°-27°). Crivăţul, vântul dominant în tot anul, îngrămădeşte iarna zăpada în troiene, care de multe ori opresc circulaţia trenurilor.

Apele mari sunt numai cele care vin de departe (Ialomiţa şi Dunărea cu bălţile ei, Iezerul, Călăraşi, Boianul). Văile scurte, afluente Ialomiţei pe stânga, se termină în mici limane, unele din ele sărate (Amara, Fundata). În câmpia înaltă apa se găseşte la mare adâncime (20- 30 m).

Vegetaţie

Cu excepţia marginii estice unde se mai întâlnesc puţine pâlcuri de stejar închirciţi şi apăraţi cu brâuri de salcâmi, tot restul judeţului a fost, până nu de multă vreme, o stepă cu păioase, tipică. Au mai rămas de altfel şi acum câteva petice, după care ne putem da seama de compoziţia ei floristică: graminee dominante, în asociaţie cu plante spinoase (ciulini, scaieţi, holeră, centauree, etc.), pelinuri, lumânărică, euforbii ( laptele cucului), cucută, etc..

1.2 STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Judeţul Ialomiţa are în componenţa sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localităţi de rengul II: Slobozia, Urziceni şi Feteşti, 4 oraşe: Ţăndărei, Amara, Căzăneşti, Fierbinţi-Tîrg care au rangul III şi 57 de comune, cu un total de 121 de sate (57 de sate - cele reşedinţă de comună - având gradul IV, iar restul de sate având rangul V). Reşedinţa judeţului Ialomiţa este municipiul Slobozia.