Legislație națională din domeniul cerealelor

Introducere

Cerealele sunt plante din familia gramineelor cultivate în principal pentru semințele lor bogate în amidon și alți componenți valoroși pentru hrana omului; de altfel, înțelesul general al termenului cereale este cel de semințe de cereale.,

Denumirea de cereale vine de la Ceres, numele zeiței agriculturii la romani.

Cultura cerealelor a constituit prima treaptă în activitățile agricole și se consideră că cerealele, prin natura lor rezistentă la condițiile de păstrare, au creat condițiile creșterii populației ca urmare a asigurării unei alimentații îndestulătoare și constante.

Importanța cerealelor este majoră pentru hrana omenirii, reprezentând circa 45% din sursa de energie (cantitatea de calorii alimentare) a populației lumii, fapt pentru care jumătate din suprafața arabilă a planetei este cultivată cu cereale.

În ultimii 12 ani, producția anuală de cereale a lumii a crescut, în trepte, de la 1,9 la 2,5 miliarde de tone, stocurile au oscilat crescător între 2,2-2,4 miliarde tone, iar utilizarea anuală a crescut liniar de la 1,95 la 2,51 miliarde tone; (sursa: http://www.planetoscope.com). Progresele de tot felul au asigurat creșterea randamentelor la toate speciile de cereale: în lume, randamentele medii la diversele cereale, la nivelul anului 2003, exprimate în tone la hectar, se prezentau astfel (sursa FAO): 4,5 la porumb; 3,9 la orez; 3,5 la triticale; 2,7 la grâu; 2,5 la orz; 2,0 la ovăz; 2,0 la secară; 1,3 la sorg; 0,84 la mei; 0,65 la fonio. La nivel global, în anul 2003 s-au cultivat 667 milioane hectare, de care s-au recoltat 2,068 miliarde tone cereale, la un randament mediu de circa 3,1 t/ha. În anul 2013, primii cinci mari producători de cereale au fost: China, SUA, India, Brazilia, Rusia. În comerțul lumii, marii exportatori de cereale sunt Argentina, Australia, SUA, Canada, Uniunea Europeană; marii importatori sunt Egiptul, Indonezia, Algeria, Japonia, Turcia.

În ultimii șapte ani, în RO, producția de grâu (în milioane tone) a oscilat între 3,04 (în 2007) și 7,46 (în anul 2014), cu un randament (t/ha) oscilabil între 1,54 (în 2007) și 3,66 (în 2011). Suntem printre marii exportatori de porumb, grâu și produse procesate din cereale. Un fapt pozitiv este evidențiat de faptul că facem un comerț profitabil cu cereale: în anul 2014, importul de grâu s-a făcut la prețul de 0,17 euro/kg, iar exportul (care a fost de peste 7 ori mai mare) s-a realizat la prețul de 0,19 euro/kg (Sursa: INS-EUROSTAT). De asemenea, este pozitiv faptul că prețul pâinii a fost relativ constant, în condițiile în care prețul de achiziție a grâului la producătorii români a oscilat larg (0,47 lei/kg în 2009, dar 0,91 lei/kg în 2012

Cerealele sunt deosebit de importante pentru aportul lor de energie sub formă de carbohidrați . Ele sunt, totodată, o sursă majoră de vitamine și fibre alimentare.

Trei direcții majore sunt beneficiarele cantităților tot mai mari de cereale produse în lume: alimentația umană, furajarea animalelor și industrializarea.

Calitatea cerealelor. Semințele de cereale sunt numite boabe. Un bob are în general trei părți componente principale: înveliș (cortex), endosperm (miez) și embrion. Proporția acestor părți anatomice variază de la o specie la alta: învelișul reprezintă cel mult o zecime la porumb, dar poate ajunge la aproape o treime la orz; miezul abia trece de jumătate la orz dar ajunge la 84% la grâu și la porumb; embrionul este mic (2-4%) la majoritatea cerealelor, dar ajunge la 14% la porumb.

Beneficii și limite în consumul uman de cereale.Principalele beneficii ale consumului de cereale se regăsesc în:

-asigurarea unei surse de energie convenabilă chiar pentru organisme aflate în dificulate;

-componentele nutritive sunt echilibrate la majoritatea speciilor de cereale, corespunzând profilului dietelor recomandate de specialiști;

-câteva specii excelează în conținutul ridicat al unor componente și prin proprietățile manifestate, făcându-le foarte valoroase pentru utilizări distincte;

-cele mai multe dintre speciile de cereale au capacitatea de a funcționa ca reglatori ai sănătății umane, având chiar utilizări consacrate în lecuirea unor boli

-consumul de cereale este accesibil lejer oricărei categorii sociale, cerealele constituind o hrană ieftină și sănătoasă.

- prepararea cerealelor ca hrană este simplă și asigură posibilități largi de alcătuire a programelor alimentare pentru toate categoriile de consumatori, îndeosebi pentru minoritățile gastronomice (vegetarieni, vegani).

Cerealele prezintă însă și unele caracteristici care le fac nepotrivite în consum pentru unii consumatori, ori creează dificultăți oricui dacă sunt consumate neadecvat (în cantitate prea mare, pe o perioadă prea lungă, în asocieri nepotrivite etc.), cu alte cuvinte există și limite, mai lejere sau mai severe, în consumul de cereale.

Partea proteică din compoziția cerealelor, de exemplu, este lipsită de unii aminoacizi esențiali (lizina și triptofanul). Consumarea în exces a cerealelor decorticate (orezul alb comun, produsele din făină albă) provoacă o carență a vitaminei B1 (tiamina), considerată vitamină a performanței intelectuale și a bunei dispoziții, vitamină benefică pentru sistemul nervos, mușchi și inimă și foarte sensibilă la tratamentele termice și la contactul cu zahărul. În schimb, consumul de cereale integrale ori de tărâțe compensează lipsa acestei vitamine.