Management Silvopastoral

I - INTRODUCERE

Agrosilvicultura reprezintă totalitatea sistemelor de utilizare a teritoriului care asociază arborii sau alta vegetaţie lemnoasă perenă cu producţia de animale şi/sau de vegetaţie pe aceeaşi unitate de suprafaţă. Practica agrosilvică combină tehnologii agricole şi forestiere pentru a crea ecosisteme diverse, productive, profitabile, sănătoase şi de utilizare durabilă a terenurilor pe care se practică.

II - CONȚINUT

II.1 TIPURI ŞI PRACTICI AGROSILVICE

Silvopastoralism

Silvopastoralismul combină păşunatul animalelor pe culturi furajere sau pe păşuni instalate în interiorul unor terenuri parţial acoperite de culturi arboricole sau arbustive. Bovinele, ovinele şi caprinele sunt cele mai comune animale incluse în sistemele de silvopastoralism şi acestea pot fi crescute în întregime într-o fermă privată sau pe terenuri parţial împădurite, prin acorduri de colaborare între administratorii de pădure şi producătorii de animale.

Silvoarabil

În sistemul silvoarabil arborii sunt integraţi în culturile arabile sau horticole. „Culturile pe alei” reprezintă plantarea de arbori sau arbuşti în două sau mai multe seturi de rânduri unice sau multiple, cu specii agricole, horticole sau furajere cultivate în alei între rândurile de plante lemnoase. Culturile alee pot fi aplicate de către agricultori ca o strategie de combatere a eroziunii solului, pentru a creşte diversitatea terenurilor agricole, pentru crearea unui mediu umbrit în medii calde, uscate (reducerea pierderilor de apă din evaporare). Speciile lemnoase din aceste sisteme pot produce fructe, lemne de foc sau furaje.

Cultura produselor silvice nelemnoase

Acest tip de cultură mai este cunoscut sub numele de „sistem de umbră”. Presupune cultivarea durabilă, integrată, atât a produselor lemnoase cât şi a celor nelemnoase dintr-un teren împădurit. Cultura produselor silvice nelemnoase este diferită de recoltarea ocazională a acestor produse şi presupune crearea unor condiţii optime pentru creşterea lor. Printre produsele cultivate şi recoltate în acest regim amintim: ciuperci, sirop de arţar şi de mesteacăn, plante indigene folosite pentru amenajarea spaţiilor verzi, produse medicinale şi farmaceutice şi fructe de pădure.

Grădinărit forestier

Este un sistem axat pe producţia de produse alimentare în cadrul ecosistemelor forestiere. Speciile lemnoase (pomi fructiferi, nuci, etc.), arbuştii, ierburile şi legumele aduc beneficii directe, de regulă anuale, celui ce le cultivă. Utilizarea plantelor este complementară, acestea pot fi asociate pentru a creşte pe mai multe niveluri, în aceeaşi zonă, astfel încât să acopere întreaga structură verticală a vegetaţiei.

Perdele de contur

Perdelele de contur (ameliorative) sunt rânduri de arbori sau arbuşti plantaţi în rânduri pe pante abrupte pentru a reduce eroziunea solului şi a asigura protecţie împotriva vânturilor puternice.

Culturi de fertilizare

Specii lemnoase fixatoare de azot sunt plantate cu scopul principal de a îmbunătăţi cantitatea şi calitatea substanţelor nutritive din sol.

Perdele riverane

O perdea riverană este o zonă de vegetaţie (o „bandă tampon"), lângă un curs de apă, de obicei împădurite, care ajută la umbrirea şi protejarea faţă de impactul la utilizarea terenurilor adiacente. Acesta joacă un rol cheie în creşterea calităţii apei în râuri, fluxuri asociate şi lacuri, oferind astfel beneficii de mediu. Odată cu declinul multor ecosisteme acvatice din cauza producţiei agricole, perdelele de protecţie riverane au devenit o practică de conservare foarte comună care vizează creşterea calităţii apei şi reducerea poluării. De asemenea, ele au rol esenţial în reducerea eroziunii prin consolidarea albiilor râurilor.

Perdele de protecţie împotriva vânturilor

O perdea de protecţie împotriva vântului, sau o centură de protecţie, este o plantaţie formată din unul sau mai multe rânduri de arbori sau arbuşti plantaţi într-o asemenea manieră încât să ofere adăpost împotriva vântului şi de a proteja solul de eroziune. Ele sunt de obicei plantate în jurul terenurilor agricole, în jurul localităţilor, a fermelor, etc.. De asemenea, perdelele de protecţie ajută la menţinerea zăpezii în afara drumurilor sau a fermelor. Printre beneficii sunt incluse oferirea de habitate pentru fauna sălbatică iar în unele regiuni arborii sunt recoltaţi pentru masa lemnoasă.