Cuprins
- Introducere 4
- Capitolul I - Notiuni generale despre zoonoze 6
- 1.1 Clasificarea zoonozelor 6
- 1.2 Tendintele zoonozelor 11
- 1.3 Cai de transmitere a zoonozelor de la animal la om 12
- Capitolul II - Descrierea bolii 13
- 2.1 Istoricul boli 13
- 2.2 Agentul etiologic 16
- 2.2.1 Taxonomie 17
- 2.2.2 Biologie moleculara si genetica 18
- 2.2.3 Necesitati de depistare 22
- 2.3 Patogeneza si imunitate 23
- 2.4 Raspandire 29
- 2.4.1 Geografie 30
- 2.4.2 Surse de transmitere 33
- Capitolul III - Manifestarile clinice si anatomo-patologice ale bolii la om si la animale 34
- Capitolul IV - Rezultate privind evolutia boli in perioada 2010-2013 Romania - Europa 46
- 4.1 Situatia efectivelor de animale la 01.012011 - 01.01.2013 46
- 4.2 Evolutia boli in perioada studiata 56
- Concluzii
- Bibligrafie
Extras din proiect
INTRODUCERE
Zoonoza cosmopolita, cu manifestari clinice grave la om si asimptomatica la animale omnivore,rozatoare si carnivore, trichineloza are caracteristici de focalitate, determinate de nematozi din genul Trichinella, cu dezvoltare intestinala in forma adulta, si musculara in cea larvara, in organismul acelorasi gazde.
Trichineloza, cu raspandire pe tot globul, este mai frecventa la om in America de Nord, Europa si foarte rara in Asia, Africa, Australia. In evolutia bolii se constata caracteristici de focalitate, in care sursele de paraziti sunt reprezentate , pe de o parte , de animale sinantrope-porc,sobolan,caine, pisica,nutria si mai recent ecvinele, iar pe de alta parte, de focarele silvatice, in care un rol important au vulpea, bursucul, mistretul, ursul. Difuzarea interfocalitatii este posibila prin intermediul sobolanilor, care prin canibalism perenizeaza infestatia si de asemenea prin consumul de vanat. Circuitarea trofica silvatica conditioneaza cresterea indicilor de parazitare. In diseminarea focarelor si cresterea riscului de contaminare un rol revine insectelor sarcofage (Sarcophaga,Caliphora) in corpul carora larvele de Trichinella supravietuiesc 5-8 zile, sau pasarilor carnivore care favorizeaza vehicularea, prin excremente, a larvelor. In corpul cadavrelor, larvele raman viabile cateva zile.Masa receptive, fie om sau animal, este influentata de multiplii factori. La animale, receptivitatea crescuta a carnivorelor si omnivorelor este conditionata de vertebrate: animale ierbivore,ovine, pasari,afidieni,etc
Istoria trichinelozei -"parintii" trichinelozei.
- In 1835, larvele de Trichinella au fost descoperite intr-un cadavru de catre J. Paget. in Marea Britanie, iar apoi descrise ca T spiralis de R. Owen.
- In 1859, ciclul natural a fost descris de catre R. Virchow.
- In 1860, F. Zenker a dovedit patogenitatea Trichinella la om.
- In 1895, Railliet a schimbat numele genului din Trichina in Trichinella.
In prezent in Romania, trichineloza continua sa faca mari pagube economice si sa produca numeroase si grave imbolnaviri in fiecare an, in randurile consumatorilor de carne de porc atat in mediul rural, cat si in cel urban.
Imbolnavirile in masa se declanseaza cel mai frecvent cu ocazia unor evenimente importante, cum sunt: nuntile, botezurile, diverse alte aniversari, unde se consuma cantitati importante de carne provenite de la animale infestate.
Datorita lipsei de educatie sanitara si a lipsei de informatie in ceea ce priveste aceasta boala parazitara, populatia umana este in permanent expusa pericolului imbolnavirii de trichineloza.
Cele mai frecvente cazuri au fost depistate dupa sarbatorile de iarna sau dupa diferite aniversari cu mese colective la care s-au consumat produse preparate din carne de porc infestata cu Trichinella spiralis. Persoanele prezentau deja simptome de trichineloza iar depistarea parazitului s-a efectuat din preparate si semipreparate culinare tratate sau netratate termic.
Pentru prevenirea unor astfel de situatii este necesara o mai buna educatie sanitara a populatiei care trebuie sa aiba cunostintele elementare despre trichineloza, pentru a stii astfel sa se apere de aceasta boala.
Bibliografie
Araki, Takahaschi, - Trichinella spiralis, dezvoltarea intracelulara in celula doica in timpul primei faze a formarii complexului trichinelic, 1999.
S. Berger , G.Weigand, - Patogeneza si raspandire, cazuri de Trichinella spiralis la om, 2001-2005
Cironeanu I. si Enache Ghe.- Trichineloza, caracteristici, epidemiologice, profilactice si de combatere, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, 2004;
Cironeanu I., Ispas T.A.- Totul despre trichineloza , Editura Mast,2002
Dida I.C - Zoonoze parazitare, Editura Ceres Bucuresti, 1996
Kapel, Martin, Zarlenga, - Genotipuri de Trichinella, diferentieri si asemanari, 1999;
Mitrea I.L.- Boli parazitare la animale , Editura Ceres, 2002;
Nicolae S.- Diagnosticul si prevenirea zoonozelor, Editura Fundatia Romania de maine, 2000
Savu C-tin - Igiena si controlul produselor de origine animala, Editura Semne, 2002;
Stanescu V.- Igiena si controlul alimentelor, Editura Fundatiei “Romania de Maine”, 1998;
Center for disease control
Directia de Sanatate Publica
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Controlului Zoonozelor si Inspectie Zootehnica.docx