Managementul procesării și eficiența economică la SC Cristim Prodcom SA

INTRODUCERE

Managementul procesării şi conservării producţiei agricole s-a dezvoltat ca disciplină ştiinţifică relativ recentă, având în vedere că majoritatea întreprinderilor sunt confruntate într-o măsură tot mai mare pe piaţa internă şi externă cu cerinţele realizării unor performanţe superioare sub raportul costurilor de producţie, a termenelor de fabricaţie, al calităţii, flexibilităţii, sub impactul creşterii continue a concurenţei. În acest context, temele de programare, lansare şi urmărire a producţiei au constituit şi continuă să reprezinte subiecte frecvent abordate în paginile literaturii de specialitate.

Structura producţiei fiind adaptabilă ţi o rezultantă a cerinţelor pieţei reprezintă în fapt elementul care trebuie sa fie cel mai elastic. Volumul fizic al producţiei poate rămâne constant, însă structural ea se deplaseză frecvent către produsele solicitate de piaţă şi care în consecinţă, pot fi valorificate la preţuri reale mai mari, aspect deloc neglijabil în aportul formării profitului.

Scopul acestei lucrări este de a oferi o analiză a proceselor de producţiei utilizate de compania S.C. CRISTIM 2 PRODCOM S.A. precum şi analiza eficienţei economice a proceselor de producţie. Punctul de pornire al acestei lucrări a fost baza de cunoştinţe teoretice despre procesul de producţie. Orice unitate de producţie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale şi servicii care se realizează prin desfăşurarea unor procese de producţie. Astfel, pe parcursul acestei lucrări am determinat în ce măsură a reuşit compania. S.C. CRISTIM 2 PRODCOM S.A. să-şi optimizeze producţia, cărei metode de organizare a producţiei i-a acordat o importanţă mai mare şi care au fost efectele metodei aplicate.

În primul capitol, vom vorbi despre stadiul de dezvoltare actual industriei alimentare şi voi prezenta pe scurt care ar fi metodele de organizare a producţiei atât cele de bază cât şi cele moderne.

În al doilea capitol, vom face o scurtă prezentare a companiei şi a istoricului acesteia, pentru a înţelege mai bine obiectul său de activitate şi pentru a cunoaşte valorile după care se ghidează, precum şi misiunea care stă la baza organizaţiei. Tot în acest capitol vom prezenta şi secţiile de producţie ale acestei întreprinderi. Mai apoi, în următorul capitol, vom realiza o descriere a procesului de producţie al acestei întreprinderi, după care vom prezenta oferta de produse S.C. CRISTIM 2 PRODCOM S.A şi calitataa acestora. Vom vorbi puţin atât despre întreţinerea şi repararea utilajelor cât şi despre igiena şi protecţia muncii din cadrul acestei unităţi

Carnea este un termen care definește carnea ca atare și produsele din carne. In general carnea este constituită din musculatura scheletului animalelor cu porțiuni de țesut conjunctiv și adipos (gras). În cadrul acestui termen nu sunt incluse măruntaiele, părțile cornoase (copite, păr, pene), țesuturile cartilaginoase și osoase. După normele de igienă sanitar-veterinare carnea trebuie să fi controlată înainte de consum de o persoană calificată. După timpul de intrare în consum carnea poate să fie carne proaspătă sau carne conservată. Conservarea poate fi realizată prin temperatură ridicată (fierbere sau prăjire), sau prin sărare, uscare și afumare. Carnea este diferită și după proveniența sa, după specia de animal din care se obține după sacrificare.

În prezent, cea mai cunoscută dietă bogată în carne este dieta Atkins, elaborată în anii 1970 de cardiologul Robert Atkins. In anul 2001, organizația American Heart Association a lansat un anunț public în care dieta Atkins era criticată pentru eliminarea unor surse necesare de substanțe nutritive din alimentație, subliniind că persoanele care urmează această dietă „sunt supuse riscului de a nu obține toate vitaminele și mineralele necesare și totodată riscă să sufere de probleme cardiace, renale, osoase și de anomalii ale ficatului”.

Pe viitor, se estimează că va fi imposibil ca agricultura modernă să livreze necesarul de alimente pentru 10 miliarde de persoane, câți vom fi în câteva decenii. Cel puțin, nu dacă ei vor avea o dietă de tip occidental. Soluția ar fi ca oamenii să treacă la un regim alimentar vegetarian. Oricum, toată lumea este de acord că animalele crescute pentru hrană secătuiesc apele planetei. Pe deasupra, ele mai și poluează teribil.

În anul 2012, consumul mediu de carne era de 43 kilograme pe an de persoană, față de 34 kilograme în 1992

PARTEA I

CONSIDERAŢII GENERALE

CAPITOLUL I

STADIUL DE DEZVOLTARE ACTUAL

AL INDUSTRIEI ALIMENTARE ÎN ROMÂNIA

1.1. LOCUL ŞI ROLUL INDUSTRIEI ALIMENTARE ÎN ECONOMIA ŢĂRII NOASTRE

Alimentaţia este o nevoie biologică fundamentală şi un drept fundamental al omului statuat în Carta Naţiunilor Unite, care înseamnă de fapt, dreptul la existenţă al acestuia.

Respectul producătorilor faţă de calitate scăzuse atât de mult, încât derogarea devenise mai frecventă şi mai puternică decât însăşi legea. În asemenea condiţii produsele penetrau pe piaţă fără nici un fel de testări anticipate, se acordau termene de garanţie derizorii. Mai mult, ocolirea obligaţiilor contractuale privind termenul de garanţie, regimul omologărilor, eludarea responsabilităţilor de către cărăuşi şi de către comercianţi la recepţionarea mărfurilor, devenisera o practica devenisera o practica devenisera o practica devenisera o practica Marea problemă a consumului rămâne faptul că, nici în etapa actuală, după nouă ani de aşa-zisă economie de piaţă, peisajul componistic nu s-a schimbat aproape deloc. Continuă să se manifeste o penurie acută de bunuri de larg consum, care face ca oferta să fie redusă şi, în aceste condiţii, absorbită imediat de către cerere, indiferent de nivelul său calitativ, lucru ce nu stimuleaza producatori. Astfel primul capitol al lucrării scoate în lumină situaţia precară în care se află industria alimentară, datorită unor probleme propagate din perioada de înainte de 1989,dar si de problemele actuale.

Consumatorul de astăzi joacă un rol important în formarea cererii pe piaţă, determinând realizarea numai a alimentelor sigure din punct de vedere igienic şi nutriţional, diversificate sortimental pentru a putea satisface necesităţile de consum ale tuturor segmentelor de consumatori si promovând totodată loialitatea în practicile comerciale.

In principiu fundamentarea lucrării este axată pe ideea de informare cât mai exactă şi corectă a consumatorilor de produse alimentare.

Informarea se asigură în primul rând prin intermediul sistemului de etichetare, destinată cunoaşterii mărcii, a naturii produselor, a caracteristicilor acestora(termen de valabilitate, greutate,conditii de pastrare ).