Extras din proiect
INTRODUCERE
Produsele alimentare de origină alimentară , joacă un rol important in asigurarea nevoielor organismului uman , prin cantitate, calitate și mai ales valoarea lor nutritivă , asigurând necesarul de substanțe energetice și plastice .
Ele sunt considerate produse cu o mare valoare alimentară , aprecierea facându-se după conținutul în substanțe proteice , glucide ,grasimi, săruri alimentare (care se gasesc intr-un procent mult mai mare decat in vegetație ) ,precum și după gradul de asimilare , respectiv de didigestibilitate .Un rol deosebit il au in dezvoltarea normală a organismului , îlocuirea pierderilor suferite și repararea țesuturilor uzuate , precum și pentru asigurarea energie necesare activitații zilnice .
Carnea are o mare valoare nutritivă ,datorită î primul râand proteinelor care se gasesc î procent destul de ridicat și care conțin aminioacizsi esențiali , ce îi conferă astfel o valoare biologică mare.
Este asemena o sursă importanta de vitamine , mai ales a celor din grupa B . Este destul de bogată in fosfor , dar săracă in celași tim in calciu .
Datorită insă compoziției sale chimice , carnea păstrată in codiții necorespunzătoare (temperatură și umiditate ridicată ) poate cădea ușor pradă acțiunii organoleptice , mergând pâană la degradarea ei .
De aceeași in toate fazele de prelucrare păstrare (depozitare )și transport , fie in sistemul industrial, fie mai mic in sistem gospodăresc , trebuie acordată atenția respectarii condițiilor de igienă ,cu atât va fi mai mare gradul de însămânțare microbiană a cărnii , reduncându-se tot mai mult puterea ei de conservare
CAPITOLUL I
STRUCTURA MORFOLOGICĂ ȘI COMPOZIȚIA CĂRII DE PORC
1.1 Structura morfologică a cărnii
Din punct de vedere morfologic carnea cuprinde mai multe țesuturi ca : țesutul muscular , țesutul cojuctiv .țesutul adiapos , țesutul osos ,vase sanguine și nervi.
Raportul cantitativ al acestora țesuturi determină calitatea și valoarea alimentară a cărnii ,precum și prelucrările la carese prestează.
a) Țesutul muscular este deși țesutul predominat din carne .Acest țesut este format din celule specializate în vederea asigurarii mișcarii corpului , numfibre muculare , care la animalele tinere sunt mai fine .Grupele de fibre sunt unite între ele prin țesutu conjuctiv , în fascicule musculare care la rândul lor prin unire formează mușchii .Mușchii sunt acoperiți cu membrane de țesut conjuctiv .La capete, mușchiul se subțiază , iar fibrele musculare se continuă cu fibre tendinoase , de forma unor fâșii rezistente , prin care care mușchiul se prinde de oase , cartilage sau diverse organe pe care le pune in mișcare .
Fibrele musculare sunt alcătuite din : miofibrele , în compoziția cărora intră în miozină și actină ,reprezentând circa 53% din totalul proteielor ,plasmă musculară formată din mioge , mioalbumină , globulină și mioglobină reprezentând, în total ,circa 37% din totalul proteinelor, membrană (sarcolemă) formată din colagen și elastină reprezentând circa 10 % din totalitatea proteinelor fibrei ,nucleul diformat din nucleoproteide .
b) Țesutul conjuctiv formează membrane care acoperă mușchiul(fascii , apronevroze ) și care trimit pereți despărțitorii între facicule și fibrele musculare precum tendoanele și ligamentele care leagă oasele între ele , pereții vaselor .
Țesutul cojuctiv estre format din scleroproteine - colagen și elastină , care se află în fibrele musculare în proporție de circa 2% din totalul fibrei, iar mușchiul întreg în proporție de până la 12%în unele părți ale carcasei depășinnd 20
Colagenul este o substanță proteică insolubilă și nedigestibilă , prin prelucrări termice până la 100 grade C , în prezența apei, el se hidrolizează transformându-se în gelatină care este solubilă și degistibilă .
c) Țesutul adipos este formă modificată a țesutului conjuctiv care ia naștere prin trasformarea celulelor conjuctive in celule adipoase in care se acumulează grăsime.
d) Țesutru osos este țesutul de sprijin al musculaturii , fiind format dintr-o substantă fundamentală - oseină- care este impregnată cu săruri minerale ce dau țesutului consistența rigidă.
Oasele crude , așa cum rezulltă în producție , au următoarea compoziție chimică : apă 40% , grăsime 16% , substanțe proteice 12% , săruri mierale 32 %.Dintre sărurile minerale pondera cea mai mare o au carbonatul și fosfatul de calciu.
Bibliografie
1 Stănescu .V .1981 ”Controlul sanitar veterinaral produselor de origină animală”.Editura didactică și pedagogică , București
2 Gheorghe M . 1986 ”Tehnici de păstrare a alimentelor prin frig ”.Editura tehnicăm,București
3 https://vdocuments.mx
4 MICROBIAL CONTAMINATION | Microbial Contamination of Processed Meat O.A. Aiyegoro 2014
5 Banu, C., ș.a. Progrese tehnice, tehnologice și științifice, vol. I, Ed. Tehnică, București, 1992.
6 Banu, C, Vizireanu, C., Lungu, C. Principii de conservare, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați, 1996.
7 http://en.wikipedia.org/wiki/Food_preservation
8 Georgescu Gh.,Banu C., col. - “Tratat de producerea, procesarea si valorificarea carnii” Ed. Ceres, Bucuresti, 2000
9 Negrea, A - “Tehnologia,calitatea si controlul sanitar-veterinar al produselor de origine animala”, Ed. Moldogrup, Iasi, 2001
10 Nesterov, Vadim - “Fumul si utilizarea lui in gospodarie”, Ed. Caleidoscop, Bucuresti, 1986
11 Otel, Ion - “Tehnologia produselor din carne”, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1979
12 .Savu, C. - “Igiena si controlul produselor de origine animala”, Ed. Semne, Bucuresti,
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metode de conservare.docx