Metode de conservare a castraveților prin acidifiere naturală

Introducere

Fig. 1 (http://mogosagro.ro/bz/Seminte_Syngenta/Castraveti/)

Dupa unele cronici, patria castraveţilor este India şi se spune că ar fi fost cultivaţi încă din anul 1000 î.Hr. Castravetele este amintit şi în Biblie, iar tracii, la rândul lor, erau vestiţi cultivatori de castraveţi. Vestitul Charlemagne, în Evul Mediu, cultiva castraveţi în grădinile sale din Franţa, iar Cristofor Columb a adus pentru prima oară castraveţi în Spania în anul 1494. Odată cu Columb, în America debarca şi murăturile. Acestea erau atat de populare, încat în 1820 apare prima fabrică de producere în masă a castraveţilor muraţi.

Amerigo Vespucci, cel care a dat numele continentului, a fost, printre altele, un comerciant cu castraveţi. Se ocupa de asigurarea vaselor cu castraveţi şi legume care să prevină scorbutul în rândul membrilor echipajelor marine. Castravetele a făcut impresie în rândul monarhilor, a oamenilor de război. Cleopatra l-a apreciat pentru calităţile sale cosmetice şi nutritive. Iulius Cezar şi Napoleon cereau neapărat castraveciori la prânz, iar în timpul celui de-al II-lea război mondial guvernul american avea 40 % din producţia de castraveţi rezervată pentru trupele armate.

În zilele noastre, castraveţii sunt cele mai cultivate legume după roşii ori ceapă. China este cel mai mare producător, urmată de Japonia şi Turcia. În acest top mondial al cultivatorilor de castraveţi, România ocupă locul al şaselea, fiind urmată de Olanda. Castraveciorii muraţi se număra printre cele mai gustoase aperitive. Sunt nelipsiţi de lângă friptura, iar iarna, în zilele de post, o porţie de fasole bătută cu mulţi castraveciori săraţi şi crocanţi se dovedeşte a fi un deliciu culinar.

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA MERCEOLOGICĂ A CASTRAVEŢILOR

1.1 Generalități

Castravetele este o legume milenară, cultivată mai întâi în Asia de unde s-a răspândit pe toate continentele. Acesta este o plantă cu tulpina căţărătoare care creşte în culturi fară susţinere sau în culturi conduse pe verticală, agaţându-se pe structuri de susţinere cu ajutorul cârceilor. Planta are funze mari de culoare verde închis acoperită cu peri aspri. Fructul preyintă la unele soiuri mici ţepi de culoare neagra, are formă cilindrică, alungită, cu margini rotunjite, lungimi de până la 60 de centimetrii şi un diametru de zece centimetrii.

Unele soiuri de castraveți produc două tipuri de flori : femele și masculi. La aceste soiuri numai florile femele vor produce fructe, iar pentru aceasta este necesar ca florile femele să fie polenizate de către florile mascul. Există și soiuri care produc 100 % numai flori femele, iar acestea nu au nevoie de polenizare pentru a produce fructe.

Castravetele are un conţinut foarte mare de apă, în proporţie de aproximativ 96% . Aceştia au extrem de puţine calorii şi că orice produs vegetal este total lipsit de colesterol. Castravetele este un rezervor de minerale, care se concentrează în primul rând în coajă şi în al doilea rând în seminţe.Dintre cele mai importante minerale conţinute de castravete amintim:

• Potasiu

• Fier

• Siliciu

• Magneziu

• Fosfor

Castravetele este o sursă bogată de vitamine, care se concentrează mai ales în coaja:

• Vitamina C

• Vitamina A

• Vitamine din complexul B

Castravetele conţine enzime specifice care ajuta în procesul de digestie şi metabolism. Castraveţi muraţi îşi pierd vitaminele dar nu şi mineralele.