Cuprins
- PARTEA GENERALA
- I. IMORTANTA TEMEI SI OBIECTIVELE
- 1.1 Importanta temei
- 1.2 Obiectivuul general
- 1.3 Obiectivele specific
- II. CONDITIILE PEDOCLIMATICE DIN JUDETUL BUZAU
- 2.1 Asezare geografica, Orografie
- 2.2 Hidrografie, hidrologie
- 2.3 Geologie
- 2.4 Caracterizarea climatica a zonei
- 2.5 Conditiile de sol
- 2.6 Vegetatia
- PARTEA SPECIALA
- III. STABILIREA SORTIMENTULUI DE SOIURI LA CULTURA DE PORUMB PE SOLUL CAMBIC DIN CAMPIA BUZAULUI
- 3.1 Datele experimentale
- Factorul studiat
- Variantele experimentale
- Numarul de repetitii
- Metoda de asezare
- 3.2 Metoda de calcul : Analiza variantei; Interpretarea tabelului de analiza variantei
- 3.3 Interpretarea rezultatelor
- 3.4 Concluzii
- IV.STABILIREA REGIMULUI DE FERTILIZARE CU AZOT SI FOSFOR LA CULTURA DE PORUMB
- 4.1 Datele experimentale
- Factorii studiatii
- Variantele experimentale
- Numarul de repetitii
- Metoda de asezare
- 4.2 Metoda de calcul: analiza variantei; interpretarea tabelului de analiza a variantei
- 4.3 Interpretarea rezultatelor
- 4.3.1 Influenta fertilizarii cu azot asupra productiei de porumb
- 4.3.2 Influenta fertilizarii cu fosfor asupra productiei de porumb
- 4.3.3 Influenta combinata a azotului si fosforului asupra productiei de porumb
- 4.4 Concluzii
- V. INFLUENTA IRIGATIEI, FERTILIZARII CU AZOT SI FOSFOR LA CULTURA DE PORUMB
- 5.1 Datele experimentale
- Factorii studiatii
- Variantele experimentale
- Numarul de repetitii
- Metoda de asezare
- Datele de la recoltare
- 5.2 Metoda de calcul: Analiza variantei; Interpretarea tabelului de analiza a variantei
- 5.3 Interpretarea rezultatelor
- 5.3.1 Influenta irigatiei asupra productiei de porumb
- 5.3.2 Influenta fertilizarii cu azot asupra productiei de porumb
- 5.3.3 Influenta fertilizarii cu fosfor asupra productiei de porumb
- 5.3.4 Influenta combinata a irigatiei si a azotului asupra productiei de porumb
- 5.3.5 Influenta combinata a irigatiei si a fertilizarii cu fosfor asupra productiei de porumb
- 5.3.6 Influenta combinata a azotului si a fertilizarii cu fosfor asupra productiei de porumb
- 5.3.7 Influenta combinata a irigatiei, azotului si a fertilizarii cu fosfor asupra productiei de porumb
- 5.4 Concluzii
- VI. ANALIZA ELEMENTELOR TEHNOLOGICE PRIN METODA CORELATIILOR
- 6.1 Regresia liniara
- 6.1.1 Date experimentale
- 6.2.2 Calcularea regresiei
- 6.2.3 Concluzii
- 6.2 Regresia patratica
- 6.2.1. Date experimentale
- 6.2.2. Calcularea regresiei
- 6.2.3. Concluzii
- 6.3 Regresia liniara multipla
- 6.3.1. Date experimentale
- 6.3.2. Calcularea regresiei
- 6.3.3. Concluzii
Extras din proiect
IMPORTANTA TEMEI SI OBIECTIVELE
1.1 Importanta temei
Cu ajutorul metodici experimetale putem afla daca rezultatele unei experiente se diferentiaaza sau nu de rezultatele obtinute anterior si de asemenea putem alege, prin experimentare, varianta care este cea mai potrivita condiitilor reale de desfasurare a activitatii dintr-o multitudine de variante tehnologice existente.
In aceasta lucrare este prezentata metodologia de calcul si interpretarea rezultatelor unor experiente asupra culturii de porumb din Campia Buzaului.
1.2 Obiectivul general
Principalul obiectiv al acestei lucrari este acela de a perfectiona sistemul de cultura pentru porumb tinand cont de conditiile pedoclimatice din Campia Buzaului.
1.3 Obiective specifice
Dintre obiectivele specifice mentionam identificarea si recomandarea necesarului de ingrasaminte chimice pentru cultura de porumb tinand cont atat de sporurile de productie obtinute cat si de influenta irigatiei in sporirea productivitatii acestei culture.
II.CONDITIILE PEDOCLIMATICE DIN JUDETUL BUZAU
2.1 Asezare geografica, Orografie
Județul Buzău este situat în sud- estul României, între 44 44` și 45 49` latitudine nordică, respectiv 26 04` și 27 26` longitudine estică. Acesta se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăște din curbura Carpaților.
Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează Județul Buzău prin prezența munților, a câmpiei și a dealurilor acoperite cu livezi, care sub un climat sub-mediteranean favorizează viticultura.
Municipiul se află la cotul Carpaților de Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: Muntenia, Transilvania și Moldova. Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află, formând limita nordică a orașului.
Astfel, putem spune limitele județului sunt conturate de Județul Vrancea, Brăila, Ialomița, Ilfov, Prahova, Brașov și nu în ultimul rând Județul Covasna.
Fig. 1 Harta Judetului Buzau
Suprafața Județului Buzău se desfășoară pe trei mari trepte de relief: munți, dealuri și câmpie ce coboară din vârfurile înalte ale Penteleului până în Bărăgan. Fiecare dintre aceste trepte sunt, la rândul lor, foarte variate în privința formelor, determinând diferențierea mai multor subunități.
Zona montană este formată din Munții Buzăului și Vrancei, componenți ai Carpaților de Curbură.
Munții Buzăului, aflați în cea mai mare parte pe teritoriul județului cu același nume sunt constituiți din cinci masive: Penteleu, Podul Calului, Siriu, Monteoru si Ivanețu.
Munții Buzăului alcătuiesc un ansamblu de culmi și masive cu altitudine medie de 1000-1200 m, numai într-un singur punct depășesc 1700 m (vf. Penteleu) și alte cateva 1600 m.
Munții Vrancei ocupă o suprafață mică în zona de nord- est a județului, la hotarul cu județul Vrancea. Altitudinea maximă se atinge în vârful Goru- 1984 m. Acest sector nu prezintă diferențe mari față de Penteleu, având aceeași structură și morfologie (suprafețe de eroziune și structurale, plaiuri întinse delimitate de abrupturi de sute de metri, alunecări și prăbușiri, bazinete și îngustări). În peisaj se remarcă bine abruptul vestic al Lacauțului și Giurgiului în timp ce Musa și Furu apar ca martori structurali ce domină culmi largi de 1300 - 1400 m altitudine. Din acești munti izvorasc Bâsca Mică, Bâsca Mare, Râmnicul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metodica Experimentala.docx