Mierea de Albine

MOTIVATIE

Sănătatea este bunul ce mai de pret al omului. Natura se desfăsoară într-o mirifică armonie de forme si culori în a căror dispersiune omul surprinde legi si taine, rezerve uriase de energie si substante încă necunoscute. De milioane de ani rodnicia albinelor materializează lumina, lumina, sucul si armonia florilor în chintesenta naturală din care sorb viata de miracol.

Produsele naturale reprezintă pentru omul contemporan una din legăturile sale esentiale cu natura din care si el face parte.

1. GENERALITATI

1.1 SCURT ISTORIC

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat natura înconjurătoare nu numai adăpost si hrană ci si remedii contra suferintelor. Asa au apărut primele medicamente constă în ierburi, frunze, flori sau rădăcini crude sau în fierturi, remedii ce au fost transmise prin traditii orale de la generatie în generatie în sutele de mii de ani de evolutie umană. În acelasi fel omul a descoperit din vremurile străvechi mierea si alte produse ale stupului de albine nu numai ca alimente dar si ca medicamente utile în diverse boli.

În primele documente scrise ale istoriei în tăblitele de lut ale culturilor mesopotamiene unele datând din anul 2700 î.e.n. printre alte informatii apare si cea care atestă mierea ca medicament. Un mileniu mai târziu în Egiptul Faraonic papirusul descoperit de Ebers cunoscut egiptolog englez ca un adevărat retetar medical citează mierea si cea de albine ca medicamente execelente.

Cea mai veche carte din India RIG-VEDA scrisă între anii 3000-2000 î.e.n. atât mierea cât si albinele sunt pomenite de mai multe ori.

Într-o altă veche lucrare indiană si anume în ATHARDA-VEDA, figurează următorul text care spune în cadrul unui ritual la nasterea unui băiat : ,,Îti dau drept hrană această miere pentru ca zeii să te apere si tu să trăiesti o sută de toamne pe lumea aceasta’’.

Asristotel a scris sase volume una despre albine viata si produsele lor recomandând mierea în tratarea bolelor de ochi si a rănilor iar propolisul drept remediu în contuii si plăgi supurate.

Civilizatia antică elenă a evoluat în spiritual credintei că mierea reprezintă un aliment dar si un remediu de prin rang. Ea este mentionată în Iliada si Odiseea de mai multe ori. Athenaeus, de exemplu, precizează într-o sciere de a sa datând din anul 230 î.e.n. negru pe alb că : ,, pâinea si mierea alcătuiau hrana principală a elevilor lui Pitagora’’ ; după cum afirma Aristotel care zice că ,,cei care mănâncă miere dimineata nu se mai atinge de ei nici o boală toată viata’’. Si iată asa din secol în secol, din civilizatie în civilizatie mierea s-a extins în toată lumea iar după cum spunea Eva Crane ,,facem cu totii parte dintr-o civilizatie a mierii’’.

1.2 PERSPECTIVELE APITERAPIEI IN MEDICINA MODERNA

Cercetătorii din toată lumea reevaluând traditiile părăsite si separând adevărul de mituri încearcă să aducă omului de azi natura binefăcătoare cât mai aproape. Astfel reintră în scenă apiterapia care ajunge subiect de numeroase simpozioane internationale si medicale.

Apiterapia reprezintă o terapeutică traditională si ancestrală care foloseste mierea, polenul, ceara, lăptisorul de matcă, veninul albinelor si alte produse ce tin de complex alchimiei a stupului în vederea mentinerii sănătătii.

Apiterapia este de patru feluri :

- apiterapia populară care isi are originea în negura timpurilor si care s-a transformat din observatii întâmplătoare asupra puterii de vindecare a [produselor naturale aflate la îndemâna omului primitiv ;

- apiterapia cultă empirică care este o disciplină stiintifică empirică veche de 4000-5000 de ani si care dispare progresiv din Farmacopeele lumii ;

- apitarapia medicală auxiliară având rezultate foarte bune ca auxiliară a metodelor chirigicale si medicale de interventie clinică stiintifică grăbind rezultatele pozitive ;

- apiterapia experimentală industrială care reprezintă un tezaur de remedii naturale ce asteaptă să fie valorificate cu ajutorul tehnologiei moderne la nivelul cerintelor actuale ale omului.

Apiterapia dispune de premizele unei dezvoltări viitoare. Ea poate oferi solutii în boli încă netratabile cum ar fi cancerul care mobilizează mii de cercetători din întreaga lume.

1.3. VECHI SI NOU IN APITERAPIE

Apiterapia, mieloterapia ( tratamentul cu miere ), palinoterapia (tratamentul cu polen ), tratamentul cu propolis, tratamentul venin de albine precum si tratamentul cu lăptisoul de matcă sunt strâns legate intre ele contribuind la vindecarea sau amelioarea unor afectiuni. Trebuie precizat insă faptul că toate acestea nu sunt considerate stiinte. Încă apiterapia a înfruntat proba aspră a timpului iar dacă pentru Ulisse mierea era fortă pentru orice sportiv din zilele noastre, mierea este sprijin nutritiv terapeutic si energie