Modelarea și Simularea Sistemelor Agricole

Capitolul 1

Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia

Judeţul Călăraşi face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, pricipalul curs de apă al judeţului. Alte cursuri de apă importante sunt: Argeş, care se varsă în Dunăre la Olteniţa, Dâmboviţa, râu care se varsă în Argeş la Budeşti şi salba de lacuri Mostiştea care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călăraşi, Dunărea se divide în două braţe: Dunărea Veche şi Borcea, pe malul căreia se află Călăraşiul, între acestea formându-se mlaştini şi lacuri. Cele mai importante lacuri ale judeţului sunt: Lacul Mostiştea (parte a salbei de lacuri Mostiştea), Lacul Gălăţui şi Lacul Călăraşi (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafaţă a lacului în urma desecărilor şi îndiguirilor).

Cu o suprafata totala de 5088 km2, reprezentand 2,1% din suprafata tarii, judetul Calarasi ocupa locul 28 ca marime in randul judetelor tarii. Se invecineaza la nord cu judetul Ialomita, la sud-est cu judetul Constanta, la vest cu judetul Giurgiu si Judetul Ilfov si la sud cu Bulgaria.

Judetul Calarasi a fost infiintat in anul 1981, organizarea administrativa a teritoriului, la 31 decembrie 2007, fiind urmatoarea: 2 municipii -Calarasi si Oltenita; 3 orase - Budesti, Fundulea, Lehliu Gara; 50 comune ;160 sate, inclusiv cele apartinand oraselor.

Resedinta judetului este municipiul Calarasi care, la 1 iulie 2007, avea o populatie de 73.823 locuitori.

Judetul Calarasi dispune de un relief in care caracteristica predominanta o reprezinta campia, luncile si baltile.

Relieful Judeţului Călăraşi este predominant de câmpie. Văile şi dealurile fiind relief predominat în perimetrul cuprins între: E: Râul Argeş, V: Limita Judeţului, N: Râul Dâmboviţa, S: Fluviul Dunăre

Reteaua hidrografica a judetului este dominata de fluviul Dunarea, ce delimiteaza in sud si sud-est teritoriul judetului pe o distanta de 150 km.

In afara raurilor Arges si Dambovita, care, prin sectoarele lor inferioare, dreneaza partea de SV a judetului, celelalte rauri de mica importanta apartin retelei autohtone. Lacurile din judet sunt in general de natura antropica.

Resursele naturale - principala bogatie naturala o constituie terenurile agricole care ocupa cca. 84 % din suprafata judetului. Solurile constituite in cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri si din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicata, ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

Vegetatia forestiera care ocupa 4,3% din suprafata judetului, constituie o sursa de masa lemnoasa precum si habitatul faunei de interes cinegetic. In judet se exploateaza gaze naturale si petrol in nisipurile meotiene de pe raza comunei Ileana. Alte resurse minerale: nisipuri si pietrisuri aluvionale.

Clima este temperat continentala cu regim omogen, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, caracterizat prin veri foarte calde si ierni relativ reci. In extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul specific al luncii Dunarii, cu veri mai calde si ierni mai blande decat in restul campiei. Datorita reliefului uniform, specific zonei de campie, vanturile predominante in judetul Calarasi sunt cele care bat din sectorul nord si nord-estic, precum si cele din vest si sud-vest, mai cunoscute fiind, din prima categorie Crivatul si Austrul, iar Baltaretul din a doua categorie.

Capitolul 2

Situatia exploatatiei

Exploatatia are o suprafata de 100ha teren arabil pe care se cultiva in general grau, lucerna, floarea soarelui si porumb pentru consum astfel:

• 40 ha grau

• 10 ha lucerna

• 20 ha floarea-soarelui

• 30 ha porumb

Rotatia culturilor prevede urmatoarele:

- suprafata acoperita de cerealele paioase sa nu depaseasca 50% din suprafata totala;

- plantele cu sistemul radicular superficial sa alterneze cu cele cu sistem radicular in profunzime;

- suprafata ocupata de floarea soarelui sa reprezinte maxim 1/5 din suprafata totala

- suprafata ocupata de leguminoase sa reprezinte maxim 1/5 din suprafata totala

Diponibilitatea in forta de munca este urmatoarea:

• 2 muncitori ,cu o norma lunara de 22 de zile/persoana, timp de 10 luni

• 2 utilaje mecanice, cu o norma de 20 de zile/utilaj, timp de 10 luni

Disponibilitatile banesti sunt urmatoarele:

• 1500 lei/ha 150000lei

• Salarii muncitori manuali 5% * 150000= 7500 lei

• Salarii muncitori mecanici 15% * 150000= 22500 lei

activitate um venit cheltuieli profit

grau 1 2025 1637.77 387.23

lucerna 1 2800 1635.82 1164.18

pb cons 1 2450 2272.53 177.47

fl soarelui 1 1680 1518.01 161.99

total 1 8955 7064.13 1890.87