Monitoringul Calitatii Solurilor in Republica Moldova

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Monitoringul Calitatii Solurilor in Republica Moldova.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iurcu Elena

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

- Starea solurilor – p. 2-5
- Sursele de poluare a solurilor – p. 5-11
- Degradarea solurilor si desertificarea – p. 11-12
- Conditiile naturale ale Republicii Moldova – p.12-13
- Managementul resurselor de sol – p. 13-14

Extras din document

STAREA SOLURILOR

Reforma funciarã a majorat numãrul participantilor la relatiile funciare si a generat o varietate de forme de proprietate si moduri de gospodãrire a pãmântului. La 1 noiembrie 2005 în Republica Moldova activau 147 cooperative de productie, 104 societãti pe actiuni, 4 colhozuri, 4 întreprinderi intergospodãresti, 1292 societãti cu rãspundere limitatã, 387 mii de gospodãrii tãrãnesti, 221 întreprinderi si 117 mii gospodãrii individuale.

În ultimii ani protectia solului a devenit mult mai anevoioasã, iar reformele agrare efectuate în lipsa unei conceptii bine gândite (în particular, distribuirea terenurilor agricole a fost efectuatã fãrã a tine cont de particularitãtile geoecologice a teritoriului Republicii Moldova), au condus la reducerea productivitãtii solurilor si la activizarea proceselor distructive.

Fragmentarea terenurilor agricole a redus posibilitatea practicãrii unei agriculturi dura¬bile bazatã pe tehnologii moder¬ne de prelucrare si de mentinere a fertilitãtii solului.

Relieful accidentat, caracte¬rul torential al precipitatiilor în perioada caldã a anului, gradul scãzut de împãdurire sunt facto¬rii care contribuie la majorarea suprafetelor erodate (fig.5.1). Pe parcursul ultimilor 40 de ani, suprafata solurilor erodate a avansat în medie cu peste 7 mii hectare anual. Nivelul cel mai înalt de erodare a

solurilor aflate în circuitul agricol este înregis¬trat în raioanele centrale si de sud ale tãrii (Cãlãrasi, (56%), Cahul, (44%), Hîncesti, (44%), Ungheni (43%) si Nisporeni (43%). Pierderile anuale de sol fertil de pe terenu¬rile agricole, cauzate de eroziune, constituie, estimativ, 26 mil. tone, inclusiv humus - 700 mii t, azot – 50 mii t, fosfor - 34 mii t, potasiu – 597 mii tone. Impactul eroziunii se extinde si asupra altor sectoare, prin înnãmolirea bazinelor acvatice, poluarea so¬lurilor si apelor cu produse de uz fitosanitar si fertilizanti, distrugerea cãilor de comu¬nicare, a constructiilor hidrotehnice, etc.

Suprafata terenurilor afectate de ravene constituie 11837 ha. Formarea râpelor scoate anual din circuitul agricol aproximativ 100 ha terenuri, iar volumul de sol scos din circuitul agricol e de 10 – 15 mil. m3. O daunã colosalã cauzeazã resurselor funciare alunecãrile de teren. Suprafata lor, conform cadastrului funciar, constituie 25301 ha. Cele mai mari suprafte cu alunecãri de teren sunt în raioanele Cãlãrasi- - 2209 ha, Ungheni – 2065 ha, Hîncesti – 1165 ha, Strãseni – 667 ha, Telenesti – 538 ha.

Alunecãrile de teren reprezintã un pericol permanent si pentru multe obiective sociale: case de locuit, drumuri, constructii hidrotehnice, etc.

Meritã o atentie deosebitã si procesele de dehumificare a solului. Continutul de humus în majoritatea solurilor valorificate a scãzut pânã la 2,0%, iar în unele varietãti si mai putin. Datele studiilor agrochimice ale solurilor, efectuate recent pe mai mult de 135 mii ha (datele CRPA) denotã cã continutul humusului în majori-tatea solurilor utilizate în circuitul agricol este la nivelul moderat si relativ optim de aprovizionare. Analiza rezultatelor a sase cicluri de cartare agrochimicã, efectuate în perioada 1965-2005, scoate în evidentã tendinta de scãdere treptatã a continutului de humus în stratul arabil, iar gradul mare de variatie în spatiu a acestuia denotã un bilant al humusului foarte tensionat.

Monitorizarea pe parcursul ultimilor 40 de ani a continutului de fosfor mobil în sol atestã cã efectul remanent al îngrsºãmintelor cu fosfor aplicate în trecut, desi foarte important, este limitat în timp. S-a constatat cã în sol nu se creeazã rezerve mari, de fosfor mobil, care ar asigura solul pentru perioade îndelungate.

Monitorizarea situatiei actuale a solurilor în functie de starea de aprovizionare cu potasiu mobil scoate în evidentã o refacere spontanã a continutului acestuia pe seama formelor de potasiu adsorbite în structura mineralelor primare si secundare, precum si ca urmare a translocãrii prin rãdãcini a potasiului din orizonturile pro¬funde ale solului în stratul arabil.

Fertilizarea sistematicã cu îngrãsãminte fosforice, pe parcursul ultimilor dece¬nii, a asigurat si un regim favorabil al continutului de zinc în solurile agricole. Reducerea bruscã a cantitãtilor de îngrasãminte cu fosfor aplicate a redus pânã la minimum fluxul zincului mobil în soluri. În acelasi timp, reactia preponderent bazicã a solurilor agricole a anihilat considerabil procesele de transfer al zincului din rezervele potentiale în forme mobile asimilabile pentru plante. Drept urmare, se constatã o tendinþã generalã de reducere a nivelului de aprovizionare a solurilor cu forme mobile ale de zinc. Pe de altã parte, solurile Republicii Moldova sunt relativ bine asigurate cu forme mobile ale manganului.

Lucrãrile de monitorizare a stãrii fizice a solurilor în cadrul unor terenuri de referintã care apartin diferitor unitãti pedoclimatice aratã cã aceasta este supusã fenomenelor de compactare, dezagregare si pulverizare a structurii; prãfuire si col¬matare a spatiilor macroporoase (slitizarea) în faze climatice uscate; înmuiere si înnãmolire a agregatelor structurale în faze îndelungat umede; crustificare, vertiso¬laj (crãpare) si formare a cãilor preferentiale de curgere a apei, etc. în stare uscatã.

Fisiere in arhiva (1):

  • Monitoringul Calitatii Solurilor in Republica Moldova.docx