Necesitaea Utilizarii Topografiei in Silvicultura

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Necesitaea Utilizarii Topografiei in Silvicultura.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 33 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gancz Ilie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. Introducere pag5
1.1.Scopul topografiei pag 5
1.2. Necesitaea utilizarii topografiei in silvicultura pag 5
2. Proiectii Cartografice pag 5
2.1 Necesitatea proiectiilor cartografice pag 5
2.2. Sisteme de coordonate pag 6
2.2.1 Sisteme de coordonate sferice pag 6
2.2.2. Sisteme de coordonate carteziene pag 6
2.3. Clasificarea proiectiilor pag 7
2.4. Proiectii utilizate in Romania pag 8
2.4.1. Proiectia Gauss – Kruger si UTM pag 8
2.4.2 Proiecţia UTM (Universal Transversal Mercator) pag 8
2.4.3 Proiecţia Stereografică pe plan secant unic 1970 pag 9
3. Sistemul de impartire al trapezelor (scheletul Gauss) pag 9
3.1. Descriere pag 9
3.2. Exercitiu practic (Anexa2) pag 9
3.2.1. Determinarea trapezului in care se afla localitatea CURTICI(Anexa 2) pag 9
3.2.2. Localizarea trapezului pag 9
3.2.3. Localizarea si determinarea trapezului in care se afla punctul de coordonate. ( ANEXA NR 2) pag 9
4. Descifrarea continutului hartii pag 10
4.1. Elemente exterioare cadrului pag 11
4.2.1 Planimetria pag 11
4.2.2. Altimetria pag 11
4.2.3. Semne Conventionale pag 11
5. Ridicari topometrice pag 12
5.1. Aparatura topometrica pag 12
5.1.1. Teodolitul. Utilitate, descriere pag 12
5.1.2. Busola topografica. Utilitate, descriere pag 14
5.1.3. Nivele. Utilitate, descriere. pag 15
5.1.4. Tahimetrul electronic (statia totala) pag 16
5.1.4.1. Principiul masurarii electronice a distantelor pag 17
5.2. Metode de ridicare topometrica pag 18
5.2.1. Planimetrie pag 19
5.2.1.1. Metode de indesire. Necesitate, aparatura, rigori pag 19
5.2.1.1.1. Intersectia inainte pag 19
5.2.1.1.2. Intersectia inapoi pag 20
5.2.1.1.3. Interesectia combinata pag 21
5.2.1.1.4. Drumuiri pag 21
5.2.1.2.1. Radieri pag 22
5.2.1.2.2. Drumuiri cu radieri pag 23
6. Ridicari cu metode GNSS pag 23
6.1. Principii generale pag 23
6.2 Sisteme GNSS accesibile utilizatorilor civili pag 24
6.2.1. Sistemul GPS pag 24
6.2.1.1. Segmentele sistemului. pag 25
6.2.1.2 Modul de functionare pag 26
6.2.2. Sistemul Galileo. Caracteristici generale pag 28
6.3. Utilizarea sistemului GPS pag 28
6.3.1.Receptoarele GPS. Descriere generala, clase de receptoare GPS pag 29
6.3.2. Parametri care determina acuratetea masuratorilor pag 30
6.3.3. Ridicări (determinarea coordonatelor) cu GPS-ul pag 30
6.3.3.1. Măsurători independente pag 31
6.3.3.2. Măsurători diferenţiale (DGPS). Surse de semnal diferenţial. Sistemul RomPos pag 31
6.3.3.3. Metode de ridicare pag 32
Bibliografie pag 33

Extras din document

1. Introducere

Conform etimologiei cuvantului (din limba greaca, topos = loc si graphien = a desena, a scrie), Topografia este una din stiintele care se ocupa cu masurarea suprafetei terestre, alaturi de geodezie si fotogrametrie.

Mai précis, ea este stiinta care se ocupa cu executarea de masuratori (de distante, unghiuri, cote etc) asupra detaliilor terestre cat si cu prelucrarea acestor masuratori in scopul reprezentarii in plan (graphic sau numeric) a suprafetei terestre.

1.1.Scopul topografiei.

Obiectul topografiei il constituie suprafata terestra cu toate detaliile de pe ea, pe care topografii le descompun in puncte caracteristice, numite puncte topografice. Scopul final este obtinerea imaginii grafice a terenului , sub forma unui plan sau a unei harti topogrfice.

1.2. Necesitaea utilizarii topografiei in silvicultura.

In silvicultura, topografia ne ajuta sa obtinem date referitoare la suprafete de teren impadurite respectiv despadurite, la obtinerea anumitor coordate care ajuta la intocmirea hartilor topografice. Acestea din urma ofera date despre altituine, regimuri hidrografice existente, drumuri, casele padurarilor, poduri, rezervatii naturale, etc.

2. Proiectii Cartografice

2.1 Necesitatea proiectiilor cartografice

In practica, drumul parcurs de la suprafata reala a Pamantului la harta este unul extreme de laborios si complex. In termeni de geometrie, Pamantul, ca elipsoid, este un corp care nu poate fi desfasurat pentru a fi intins in plan, astfel ca prin transpunerea lui pe planul hartii, toate contururile de pe suprafata sa vor fi mai mult sau mai putin deformate.

Proiecţia cartografică este un procedeu folosit în cartografie cu ajutorul căruia se reprezintă suprafaţa curbă bidimensională a Pământului sau a altei planete pe o suprafaţă plană. Termenul de proiecţie, aici, se referă la orice funcţie definită pe suprafaţa Pământului (sau a altei planete) cu valori în plan, şi nu neapărat la proiecţia geometrică.

2.2. Sisteme de coordonate

2.2.1 Sisteme de coordonate sferice

Acest sistem de coordonate se foloseste pentru studiul tridimensional a suprafetei terestre. El permite pozitionarea oricarui punct de pe glob in spatiul tridimensional, real, prin intermediul a doua coordonate: longitudine si latitudine.

Sistemul de referinta este format din doua plane, planul ecuatorului si al meridianului 0 (Greenwich), iar coordonatele geografice ale unui punct A situat pe suprafata globului, sunt reprezentate prin doua valori unghiulare: longitudinea si latitudinea.

Longitudinea unui punct A, este unghiul diedru format intre planul meridianului 0 si planul meridianului punctului A, putand fi estica sau vestica, cu valori cuprinse intre 0o si 180o.

Latitudinea punctului A este unghiul dintre planul ecuatorului si verticala punctului A. Poate fi nordica sau sudica cu valori cuprinse intre 0o si 90o.

2.2.2. Sisteme de coordonate carteziene

Mai este numit sistemul coordonatelor rectangulare. Este alcatuit din doua axe perpendiculare: Ox si Oy si coordonatele rectangulare, care sunt reprezentate de distantele de la un punct pana la cele doua axe, dupa directiile paralele cu acestea.

Pentru efecuarea calculelor necesare ridicarilor topografice independente (nelegate de reteaua de puncte geodezice) se poate utiliza sistemul de axe rectangulare din trigonometrie: Ox si Oy verticala. Si ridicarile topografice legate de reteaua geodezica a tarii noastre, pentru stabilirea coordontelor rectangulare ale punctelor sunt utilizate axele din geodezie: Ox verticala si Oy orizontala. Fata de trigonometrie, in calculele topografice se utilizeaza cercul topografic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Necesitaea Utilizarii Topografiei in Silvicultura.doc

Alte informatii

Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Agricultura Specializarea: Silvicultura