Ocolul Silvic Borsec

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 4794
Mărime: 38.45KB (arhivat)
Publicat de: Vasile V.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gheorghe Florescu
Facultatea de silvicultura din Cluj Napoca

Extras din proiect

Cap 1. Cadrul natural al Ocolului Silvic Borsec

1.1 Localizarea geografică

Pădurile a Ocolului Silvic Borsec sunt situate în partea superioară a bazinului hidragrafic al râului Bistricioara, suprapunindu-se peste depresiunea Bilbor şi Borsec şi peste parţi din masivele muntoase Calimani, Giurgiu şi Bistriţei.

Principala cale de acces este drumul naţional Topliţa-Borsec-Tulgheş

Vecinătaţi, limite, hotare

Actualele limite sunt naturale şi evidente, iar acolo unde traversează pădurea, au fost materializate pe teren cu vopsea roşie şi semnul convenţional ‘‘H‘‘.

Vecinătaţile, limite şi hotarele ocolului sunt prezentate în tabelu 1.1.1

Tabel 1.1.1

Puncte

cardinale

Vecinatati Limite O.S Hotare pădurii

Felul Denumire

N

O.S. Broşteni Naturală Muntele Alunişului

Culmea Vămanu

Culmea Harlagiei Culmi şi liziere

O.S. Borca Naturală Culmea Tibleşului Culme

E

O.S. Ceahlau Naturală Culmea Mare

Culmea Pietrelor Roşii Culmi şi liziere

O.S. Tulgheş Naturală Culmea Barasău Culmi şi liziere

S

O.S. Tulgheş Naturală Râul Bistricioara

Dealu Corbului Curs de apă,

Culmi şi liziere

O.S. Gheorgheni Naturală Culmea Rezu Mic Culmi

O.S. Topliţa Naturală Dealu Creanga Culme

V

O.S. Topliţa Naturală Culmea Arcoza

Culmea Rachitişului

Culmea Obcinei Culmi şi liziere

Administrarea fondului foretier

Este administrata de Regia Naţionala as Pădurlor ROMSILVA, prin Direcţia Silvica Miercurea-Ciuc, Oculul Silvic Borsec, sediul fiind situat în oraşul cu acela nume

Suprafaţa fondului forestier

Ocolul Silvic Borsec se întinde pe o suprafaţa de 15316,0 ha şi este împarţită în 8 unitaţi de producţie, suprafata ocupata cu pădure este 97% şi este inclusă în grupa I funcţională 20% şi grupa II funcţională 80%.

Tabel 1.1.2

U.P. Supr. ha Pădure ha Păduri cu rol de: Compoziţia arboretelor

( fond productiv)

Protecţie Producţie şi protecţie T-VI

T II T III-T IV

II 2772,0 2612,9 91,2 702,9 1940,9 84MO9BR2FA1LA

4DT

III 1411,2 1312,0 133,1 662,5 581,0 63MO 23BR14FA

IV 3163,6 3068,4 203,0 - 2927,5 79MO12BR6FA

2DT1DM

V 263,7 246,7 45,5 - 201,2 98MO1FA1DT

VI 1126,5 1102,5 0.8 - 1110,1 92MO3ME1DR

1DT3DM

VII 2072,9 2043,5 346,7 - 1717,5 84M08BR2ME

2DR4DT

VIII 3890,3 3812,2 393,7 219,7 3051,9 83MO7BR5FA

3ME1DT1DM

IX 615,8 598,3 91,6 - 511,4 83MO7BR5FA

1DR3DT1DM

O.S 15316,0 14796,5 1505,6 1585,1 12041,5 82MO9BR4FA

3DT1DM

1.2 Organizarea teritoriului

Constituirea unitaţilor de producţie; împărţirea Ocolului în 8 unităţi de producţie: II Tinoave, III Fageţel, IV Răchitiş, V Bilbor, VI Vămanu, VII Muncelu, VIII Valea Seacă şi IX Batasău.

Se ţine seama de încadrarea teritorială a pădurii şi a trupurilor de pădure având în vedere omogenitarea condiţilor naturale cu scopul gospodăririi cât mai raţionale a pădurii.

Preview document

Ocolul Silvic Borsec - Pagina 1
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 2
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 3
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 4
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 5
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 6
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 7
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 8
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 9
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 10
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 11
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 12
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 13
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 14
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 15
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 16
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 17
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 18
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 19
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 20
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 21
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 22
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 23
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 24
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 25
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 26
Ocolul Silvic Borsec - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Ocolul Silvic Borsec.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Te-ar putea interesa și

Evoluția efectivelor de vânat Borsec

Cap.I Introducere In tara noastra,datorita conditiilor de mediu favorabile,se gasesc numeroase specii de vanat,diferentiate dupa zonele de...

Ai nevoie de altceva?