Organizare comună a piețelor în sectorul usturoiului

Cap I: Organizarea si functionarea pietei usturoiului

Considerat de neînlocuit în bucătăria românească, usturoiul a fost întotdeauna o cultură răspândită în România. Originar din Asia, cultivat cu succes în Egipt, usturoiul a devenit o emblemă a statelor din jurul Mediteranei de-a lungul secolelor, datorită faptului că se cultivă ușor și are puțini dăunători, iar bolile par să-l ocolească. Studii recente arată că usturoiul este o armă redutabilă în lupta cu bacteriile, fungii sau virușii. De asemenea, ajută la digestie, curăță sângele de toxine și îi ajută pe cei care suferă de calviție.

În satul Copălău din județul Botoșani, planta aromatică este cultivată de mai mult de 40% din localnici. Considerat unic datorită calității solului de decontare la distanță, usturoiul de la Copălău și-a câștigat faima atât la nivel național cât și internațional – atât de mult încât autoritățile agricole din județ se pregătesc să îl înregistreze ca un produs cu indicație geografică protejată.

Usturoiul este folosit în ciorbă, cuvântul pentru multe supe din România care conțin legume și carne, cum ar fi ciorbă de burtă sau versiunea mai ușoară, ciorbă rădăuțeană făcută cu pui. Până și tradiționalii mici românești își datorează gustul suculent și savuros unei cantități generoasă de usturoi.

In ce priveşte sănătatea, BBC afirmă că în România usturoiul este considerat un medicament mai puternic decât majoritatea antibioticelor, datorită unui compus cunoscut drept Allicin (eliberat atunci când usturoiul este tăiat sau zdrobit), care are proprietăţi similare cu penicilina.

Dar, chiar daca romani sunt consumatori inraiti ai usturoiului, cel mai mare producator de usturoi este China. China exporta annual peste 80% din usturoiul consumat la nivel mondial.

Cap II: Legislatia UE si Legislatia nationala

LEGISLATIA UE:

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR.543/2011 al COMISIEI din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate

- Regulamentul (CE) NR. 1221/2008 al COMISIEI din 5 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 si (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor si legumelor privind standardele de comercializare (Anexa I, partea B standardele secifice de comercializare şi Anexa I, partea A, standardul general de comercializare

- Regulamentul (CE) Nr. 1182/2007 al CONSILIULUI din 26 septembrie 2007 de stabilire a unor norme specifice cu privire la sectorul fructelor si legumelor şi de modificare a Directivelor 2001/112/CE şi 2001/113/CE şi Regulamentelor (CE) nr.827/68,(CE) nr.2200/96, (CE) nr.2201/96, (CE) nr. 2826/2000, (CE) 1782/2003 şi (CE) nr.318/2006 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2202/96

- Regulamentul CONSILIULUI (CE) 2200/96 din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor

LEGISLATIA NATIONALA:

- ORDIN nr. 591 din 24 august 2006 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe şi legume proaspete

- ORDIN nr. 420 din 26 iunie 2008 privind stabilirea atribuţiilor Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor

- LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea şi valorificarea legumelor

- HOTĂRÂRE nr. 1530 din 12 decembrie 2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor