Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona

CAPITOLUL I - Cadrul natural

Orașul Darabani este situat în nordul județului Botoșani, fiind cel mai nordic oraș din România. Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra).

Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE.

Principalele ape ce străbat teritoriul orașului sunt râul Prut și râul Podriga cu afluenții lor. Vegetația este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. În apropierea orașului se află localitatea Horodiștea, extremitatea nordică a țării (48°15’06”N si 26°42’05”E).

Hidrografie

Principalele ape de pe teritoriul localității sunt:

• râul Prut, care face granița cu Ucraina;

• pârâul Podriga, care izvorăște din locul numit „Budăiul Fundoaiei” din apropierea Bajurei și care formează în apropierea Darabaniului cele două iazuri Bălășescu, amenajate pentru piscicultură;

• pârâul cu mai multe denumiri – Buleandra, Eșanca, Iepărie, Seliștea care izvorăște din pădurea Buleandra și se varsă în pârâul Podriga;

Pânzele de apă subterane și cele freatice propriu–zise se găsesc la o adâncime medie de 8–12 m, care scade spre fundul văilor, unde izvoarele sunt la suprafața solului. Există câteva izvoare cu apă rece, deosebit de bună de băut în mai multe locuri ale orașului și în cartierele și satele aparținătoare Darabaniului

Climă

Clima este temperat–continentală, caracteristică zonei exterioare Munților Carpați.

Dinamica atmosferei în zona orașului Darabani se caracterizează printr–o dominare a maselor de aer de la nord–vest, de origine maritimă, răcoroase și umede pentru primăvară și început de vară, de aer cald–tropical, vara și rece–polar, iarna.

Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, iar precipitațiile anuale au valori de 500 mm, în timp ce media anuală a zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile.

Floră

Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), tei, frasin (Fraxinus excelsior L.), arțar, cireș (Prunus avium), plop.

Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe.

LUMINA ȘI NEBULOZITATEA

Durata de strălucire a soarelui atinge 2076 ore anual. Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7 zecimi).

CAPITOLUL II - Măsuri de îmbunătăţire a pajiştilor

2.1. Măsuri de suprafaţă

Prin aceste lucrări se urmăreşte, realizarea unor condiţii mai bune de viaţă pentru plantele valoroase de pe pajişti, fără a se distruge covorul vegetal existent. Creşterea gradului de acoperire a solului cu vegetaţie ierboasă şi îmbunătăţirea compoziţiei floristice.

Ca si lucrari de suprafaţă avem:

1. Curăţirea de resturi vegetale şi de pietre;

-se face manual sau mecanizat în funcţie de panta terenului şi gradul de

acoperire a pajiştii cu aceste materiale

2. Distrugerea muşuroaielor;

-muşuroaiele pot fi de origine animală, provenite din pământ scos de cârtiţe, furnici, mistreţi, popândăi, păşunatul pe teren cu umiditate ridicată şi în general sunt lipsite de vegetaţie şi de origine vegetală, care se formează pe tufele dese ale unor graminee, rogozuri, pe cioate, muşchi, acestea fiind parţial acoperite cu vegetaţie ierboasă nevaloroasă.

3. Grăpatul pajiştilor;

-se realizează pe pajiştile de lunci, dominate de specii stolonifere sau în cazul depunerii unui start de aluviuni.

-se face numai în complex cu lucrările de fertilizare, amendamentare, distrugerea muşuroaielor şi supraînsămânţarea, deoarece această lucrare poate avea unele efecte negative prin rănirea nodurilor de înfrăţire la graminee, a coletului la leguminoase, distrugerea unor muguri, lăstari, rădăcini.