Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 15153
Mărime: 109.11KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vîntu Vasile
Facultatea de Agricultura

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL 3

CAPITOLUL II

MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂTIRE A PAJISTILOR 6

2.1. Măsuri de suprafată 6

2.2. Măsuri radicale 19

CAPITOLUL III

ÎNFIINTAREA DE PAJISTI TEMPORARE ÎN LOCUL PAJISTILOR PERMANENTE DEGRADATE 20

CAPITOLUL IV

FOLOSIREA PAJISTILOR PRIN PĂSUNAT 26

4.1. Sisteme de păsunat 26

4.2. Tehnica păsunatului 28

4.3. Măsuri pentru organizarea păsunatului rational 30

CAPITOLUL V

APLICATII PRACTICE 35

CONCLUZII 39

BIBLIOGRAFIE 40

Extras din document

INTRODUCERE

Patrimoniul pastoral al tării noastre, alcătuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un însemnat potentia de resurse naturale pentru dezvoltarea economică, prin contributiile ce le poate aduce la sustinerea sectorului zootehnic, furnizând două importante categorii de nutreturi pentru baza furajeră, masă verde si fân, de bună calitate si la un pret de cost redus. Din punct de vedere al suprafetei ocupate cu pajisti permanente, România se situează pe locul al 5-lea în Europa, însă nu se poate spune acelasi lucru despre starea de întretinere si productivitatea acestor pajisti, precum si despre calitatea furajelor obtinute.

Starea actuală a pajistilor din România a fost influentată profund de practicile praticole anterioare, dar si din perioada actuală, deoarece, după 1990, o mare parte dintre acestea au fost utilizate nerational sau abandonate, inputurile fiind nesemnificative sau nule, iar numărul de animale care folosesc pajistile a scăzut. De asemenea, au apărut conditii favorabile pentru răspândirea unor specii cu caracter invaziv, care dăunează vegetatiei valoroase initiale, unele chiar jungând să domine în covorul vegetal.

Tendinta actuală a cercetărilor în ceea ce priveste pajistile permanente este de a mentine biodiversitatea fitocenotică a acestora chiar dacă productiile obtinute nu sunt foarte apropiate de potentialul lor biologic.

Pornind de la imensele suprafete ocupate de pajisti pe glob si de la potentialul acestora de productie, este clar că ele constituie o rezervă enormă de hrană pentru omenirea viitoare. Marea importantă a pajistilor revine din faptul că sunt o sursă de hrană pentru animalele domestice, mare parte din hrana acestora trebuind să fie asigurată de pajisti. În acelasi timp, sunt habitat si sursă de hrană pentru animalele sălbatice. Majoritatea animalelor terestre, indiferent de pozitia lor în lantul trofic îsi au sursa primară de hrană în iarba pajistilor. De aceea, se consideră că pajistea este asigură supravietuirea si perpetuarrea multor specii sălbatice.

Pajistile reprezintă un mijloc eficace de prevenire si combatere a eroziunii deoarece pământul acoperit cu iarbă are o capacitate mult mai mare de a retine apa. Se cunoaste faptul că sub telina pajistilor primare s-au format cele mai fertile soluri, aceasta datorită atât rădăcinilor ierburilor care, fasciculate fiind, leagă particulele de sol în agregate, îmbogătindu-le în substante organice, cât si a bacteriilor fixatoare de azot din nodozitătile leguminoaselor care, îmbogătind solul în azot, sporesc fertilitatea acestora.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL

Bogătia si varietatea elementelor componente ale mediului fizic al judetului Suceava atestă o anumită dărnicie a naturii, concordantă din mai multe puncte de vedere cu structura cadrului natural al întregii tări.

Teritoriul judetului de desfăsoară între 24°57’ - 26°40’ latitudine estică si 47°4’33’’ - 47°57’31’’ latitudine nordică.

Pozitia nordică în cadrul tării determină, aici, un caracter mai răcoros al climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural. Pozitia pe longitudine atrage după sine predominarea influentelor climatice care caracterizează ecosistemele din jumătatea estică a tării.

Raportat la marile unităti geografice ale tării, teritoriul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.

De la est către vest, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâsii cu directie nord-sud si, în general, paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea muntoasă.

În ansamblu, teritoriul judetului cuprinde două importante unităti de relief:

- Regiunea muntoasă;

- Regiunea de podis.

Regiunea muntoasă este alcătuită din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci si arii depresionare: masivele Suhard si Călimani, muntii Pietrosu Bistritei, masivele Giumalău – Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, muntii Stânisoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humoului.

Preview document

Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 1
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 2
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 3
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 4
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 5
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 6
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 7
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 8
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 9
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 10
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 11
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 12
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 13
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 14
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 15
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 16
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 17
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 18
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 19
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 20
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 21
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 22
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 23
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 24
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 25
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 26
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 27
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 28
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 29
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 30
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 31
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 32
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 33
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 34
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 35
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 36
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 37
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 38
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 39
Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Organizarea Ameliorativa a unei Pajisti Permanente Degradate din Zona Falticeni, Judetul Suceava.doc

Alții au mai descărcat și

Sisteme Durabile în Producția Animală

INTRODUCERE Prin apariţia in ultimile decenii a principiului specializării fermelor zootehnice, precum si prin concentrarea numărului de animale,...

Proiectarea unei Exploatații Agricole în Sistem Ecologic

Introducere Prezentarea conceptului de fermă ecologică şi importanţa ei Proiectarea sistemelor agricole este o lucrare tehnică ce are ca obiectiv...

Stabilirea Necesarului de Nutreț și a Eficienței Utilizării Lor pentru o Exploatație Zootehnică

INTRODUCERE Nutriţia şi alimentaţia influenţează direct şi evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi reproducţia, procesele de creştere...

Proiectarea unei ferme, în sistem intensiv de îngrășare a vițeilor, cu capacitatea de livrare anuală de 100 capete baby beef

Cap I. MEMORIU JUSTIFICATIV 1.1. Importanţa creşterii bovinelor Bovinele au o importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de...

Proiect de An la Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Importanta, clasificare, raspândire Pajistea reprezinta suprafata de teren acoperita cu vegetatie ierboasa,...

Elaborarea Proiectului Tehnologic pentru o Fermă de Producție cu Ovine Situată în Zonă de Deal

1.Memoriu justificativ 1.1. Definirea exploataţiei Ferma agrozootehnică pe care o deţin este amplasată in satul Crasnaleuca, având coordonatele...

Creșterea iepurilor și creșterea păstrăvului

INTRODUCERE Creşterea raţională a iepurilor de casă, cunicultura, oferă posibilitatea de sporire a veniturilor unui număr mare de locuitori de la...

Aprecierea și Identificarea Factorilor care Influențează Calitatea Cărnii de Iepure

INTRODUCERE Din punct de vedere comercial, carnea reprezintă carcasa animalelor de măcelărie, a păsărilor de curte, sau a vânatului, cât şi...

Ai nevoie de altceva?