Organizarea și amenajarea turistică din județele Timiș și

Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

- Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte

- - Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice.

- - Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m.

- - Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m.

- - Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

- Zona dealurilor - ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.

- Zona de câmpie - spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşeni, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviu Şieu-Teaca şi Valea Şieului.

- Zona de luncă - însoţeşte cursurile principalelor rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

-

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale: Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.

Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa este lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.

Rezervatii naturale:

Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel

Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate documentar inca din 1770.

Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.

Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm/m2.

Fauna judeţului Bistriţa-Năsăud cuprinde o serie de specii ocrotite: furnica roşie, broasca ţestoasă de apă, cocşul de munte, cocoşul de mesteacăn, barza neagră, mierla de apă, râsul, capra neagră etc.

În cadrul judeţului se află cea mai mare concentrare de urs brun din Europa, în zona Dealul Negru. De asemenea, judeţul Bistriţa-Năsăud deţine recordul mondial la trofeul de urs brun, recoltat în anul 1994, pe fondul de vânătoare Colibiţa.

În ce priveşte recoltarea prin actul de vânătoare, în ultimii ani s-a dezvoltat valorificarea cu precădere a vânatului mare cu vânători străini.

Peştera Izvoru Tausoarelor

Pestera are o lungime de aproape 16 kilometri, fiind una dintre cele mai mari ca dimensiune din cadrul Carpatilor Orientali. Atunci cand pasiti in interiorul sau veti fi surprinsi sa observati o fauna destul de numeroasa, specifica reliefului carstic. De-a lungul timpului Pestera Izvorul Tausoarelor a fost declarata monument al naturii datorita faptului ca nu veti gasi in interiorul sau stalagmite, stalagtite si draperii, formatiuni specifice pesterilor. In interiorul sau putem gasi numeroase cristale din gips.

Lacul glaciar Lala Mare

Este cel mai extins lac glaciar din Muntii Rodnei, avand suprafata de 5637,5 m² si face parte din Rezervatia mixta „Ineu - Lala”.

In afara lacului Lala Mare in care se afla pastravi (pastrav indigen, pastrav curcubeu), turistii pot admira rododendronul (arbust originar din regiunea mediteraneeana).

Ceva mai sus de Lacul Lala Mare se afla Lala Mica, cu o adancime de numai jumatate de metru.

Desi traseul pana la lac nu este tocmai usor din cauza stancilor si a jnepenisului, turistii care ajung la destinatie se pot bucura de un peisaj mirific.

Parcul Național Călimani

Muntii Calimani au fost declarati „parc national” intrucat in zona putem admira o fauna destul de rara. Prezenta jneapanului, a cocosului de mesteacan si a zambrului in muntii Calimani au determinat ocrotirea acestor locuri, fiind protejate prin litera legii.

Parcul National Calimani cuprinde 24.041 hectare, in regiune putand fi permise atat pasunatul, cat si taiatul lemnelor in cantitati mai reduse.

Pentru a ajunge in Muntii Calimani poti opta fie la parcurgerea traseului cu masina, fie cu trenul. Accesul in regiune se face destul de usor. Datorita intinderii sale, Parcul National Calimani este cuprins de patru judete importante - Suceava, Harghita, Mures si Bistrita-Nasaud. De aceea pentru a ajunge in zonele protejate ale parcului puteti opta fie sa strabateti drumul dinspre Vatra Dornei-Poiana Stampei, fie dinspre Rastolnita-Toplita.

Parcul Național Munții Rodnei

Facand parte din grupa Carpatilor Orientali, Muntii Rodnei se bucura de cele mai inalte altitudini, fiind asezati in partea nordica a tarii.

Aici putem remarca Varful Pietrosu care este unul din cele mai inalte din Muntii Rodnei, avand o altitudine de 2303 metri.

Muntii Rodnei sunt cuprinsi intre judetele Bistrita Nasaud si Maramuresului.

Frumusetea Muntilor Rodnei nu are cum sa nu fie remarcata de cei ajunsi pe culmile cele mai inalte pentru a-i vizita. Culmile inalte formate din sisturi cristaline, rocile vulcanice neogene, gresiile conglomerate fac parte din cele mai interesante obiective pe care le poti admira atunci cand te afli in varf.

Nu putem pleca fara sa nu remarcam urmele ghetarilor cuaternari, fiind cele mai proeminente. Cheile Bistricioarei,Cormoaia si Pasul Prislop, defileul Stramba si Rebra, dar si circurile glaciare Lala, Iezer, Izvorul Cailor, Buhaescu si Negoiescu pot fi vazute de catre turistii ajunsi aici.