Organizarea Teritoriului si Bonitarea Terenurilor

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Organizarea Teritoriului si Bonitarea Terenurilor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Agronomie, Geografie

Cuprins

1 Date generale pag.2
2 Caracterizarea generală a cadrului natural al judeţului Bihor pag.3
3 Principalele funcţii economice ale teritoriului pag.7
4 Principalele date demografice pag.13
5 Infrastructura judeţului pag.16
Webliografie pag.19

Extras din document

1. Date generale

Aşezarea judeţului

Judeţul Bihor, situat în partea nord-vestică a României, fiind strabatut de paralela de 47° latitudine N si de meridianul de 22° longitudine E şi de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Judetul Bihor este mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei.

Limita vestică a judeţului este dată de frontiera de stat dintre ţara noastră şi Republica Ungaria. Aproximativ din dreptul localităţii Boianu Mare şi până în vârful Piatra Aradului (1428 m), din Munţii Bihorului se desfăşoară limita estică, care îl separă de judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. De la Piatra Aradului până în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudică prin care se desparte de judeţul Arad.

Între aceste limite, teritoriul judeţului se situează în cadrul a trei mari unităţi geografice majore:

- Câmpia de Vest,

- Dealurile Vestice şi

- Munţii Apuseni.

Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.

Situarea geografică

Punctul

extrem Longitudine estică Latitudine nordică

Nord Curtuişeni 220° 10' 470° 10'

Sud Criştioru de Jos 220° 37' 460° 24'

Vest Avram Iancu 210° 27' 460° 42'

Est Pietroasa 220° 43' 460° 31'

Puncte de trecere a frontierei

- Episcopia Bihor - pe calea ferată

- Valea lui Mihai - pe calea ferată şi auto

- Borş, Salonta şi Săcueni – auto

2. Caracterizarea generală a cadrului natural al judeţului Bihor

Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Relieful - Zona montană

Ea este reprezentată pe teritoriul judeţului prin Munţii Bihorului şi o serie de munţi cu altitudine mai redusă, în jur de 1000 m, cum ar fi Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Muntele Şes.

Principalele altitudini muntoase sunt:

Munţii Bihorului au altitudini cuprinse între 1200 şi 1800 m, culminând cu Vârful Cucurbăta Mare, la 1.849 m.

Munţii Codru Moma sunt alcătuiţi din două masive, despărţite de şaua formată prin eroziune regresivă, de pâraiele Bihorului şi Moneasa. În desfăşurarea sa, Masivul Codru rar depăşeşte altitudinea de 1000m (Pleşu 1112m, Dealul Vârfului 1095m, Vf. Dierii 1044m), iar Masivul Moma 900m(Vf. Momuţa).

Munţii Pădurea Craiului , situaţi între Depresiunea Vadului şi a Ţării Beiuşului, au altitudinea cuprinsă între 600-800m.

Muntele Şes reprezintă o culme largă, alcătuită din formaţiuni cristaline şi este situată între valea Crişului Repede şi Bazinul Barcăului, având o înclinare de 900m în sud-est şi până la 500m în nord-vest.

Relieful - Zona deluroasă

În funcţie de unităţile muntoase la periferia cărora s-au format, în cadrul Dealurilor Crişurilor putem să deosebim următoarele unităţi:

Dealurile Muntelui Şes în care mai caracteristice sunt:

- Dealurile Dumbrăviţei;

- Dealurile Brusturi ;

- Dealurile Oradiei;

Dealurile Pădurii Craiului cu subunităţile sale:

- Dealurile Vârciorogului,

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea Teritoriului si Bonitarea Terenurilor.doc