Pajiști

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 36 în total
Cuvinte : 12664
Mărime: 72.45KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi

Cuprins

Introducere 3

Capitolul I: CADRUL NATURAL 4

1.1 Aşezare geografică 4

1.2 Condiţii climatice 4

1.3 Caracteristicile solului 5

1.4 Vegetaţia din zonă 6

Capitolul II: MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PAJIŞTILOR 7

2.1Măsuri de suprafaţă 7

2.2 Măsuri radicale 13

Capitolul III : ÎNFIINŢAREA PAJIŞTILOR TEMPORARE ÎN LOCUL PAJIŞTILOR PERMANENTE DEGRADATE 19

Capitolul IV: FOLOSIREA PAJIŞTILOR PRIN PĂŞUNAT 22

4.1. Sisteme de păşunat: 22

4.2. Tehnica păşunatului. 24

4.3. Măsuri pentru organizarea păşunatului raţional. 26

Capitolul V: APLICAŢII 31

Aplicaţia 1 31

Aplicaţia 2 33

Capitolul VI: CONCLUZII 35

BIBLIOGRAFIE 36

Extras din document

Introducere

Producerea furajelor reprezintă o activitate economică esenţială în creşterea animalelor şi a constituit o preocupare a omului din cele mai vechi timpuri. Nivelul producţiei animaliere a fost şi este condiţionat de calitatea şi cantitatea furajelor.

Drept sursă de furaje se foloseşte o gamă foarte largă de produse şi numărul lor creşte continuu, omul fiind preocupat de descoperirea de noi surse de furaje. Astfel, în afara furajelor clasice, astăzi au fost luate în considerare sucul de lucernă, făina de peşte oceanic, drojdiile furajere, făina de alge, concentrate proteice din deşeuri celulozice.

Pajiştea reprezintă suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie ierboasă, alcătuită în cea mai mare parte din plante perene, ce aparţin diferitelor familii botanice, a căror producţie este utilizată în alimentaţia animalelor. Datorită importanţei deosebite a acesteia s-a născut o nouă ştiinţă: pratologia, ştiinţa ce se ocupă cu studiul ecosistemelor suprafeţelor ocupate cu pajişti, căutând noi metode de întreţinere şi sporire a producţiei de pe aceste suprafeţe.

Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor este dată de faptul că ele reprezintă :

- sursă importantă de nutreţuri suculente şi fibroase pentru animalele domestice. În

România, se apreciază că pajiştile permanente asigură cca. 40% din masa verde şi 25% din fânul necesar alimentaţiei animalelor;

- habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice. În acest fel, alături de păduri,

pajiştile devin principalele ecosisteme ce asigură supravieţuirea speciilor respective;

- mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului . Covorul vegetal de pe pajişti

are însuşirea de a reţine cantităţi mari de apă şi de a spori infiltrarea acesteia în sol, mergând până la oprirea totală a eroziunii;

- mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului.

- sursă de elemente minerale, stoc de germoplasmă, locuri de recreere;

- contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale în scop ştiinţific, conservarea

speciilor în pericol, păstrarea unor frumuseţi naturale.

Capitolul I: CADRUL NATURAL

1.1 Aşezare geografică

Din punct de vedere geografic, Dorohoiul este aşezat în vecinatatea zonei de contact dintre podişul Sucevei (regiunea de dealuri înalte Bour Ibaneşti de pe stânga Siretului) şi Campia Moldovei, în Depresiunea Dorohoi, pe cursul superior al râului Jijia, în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Buhai.

Dealurile de la nord, nord-vest şi vest de oraş au înăltimi în jur de 400 m (Măgura Ibăneşti-385 m, Pietriş – Dersca- 472 m). Ele alcătuesc o ramă înaltă, forma unei semilune sau a unui arc cu deschiderea spre sud-est.

Contactul cu regiunea vecină, Campia Moldovei, cu un relief mai coborât cu aproximativ 200 m, se face printr-o zonă al carei relief coboară în pantă puternica, alcătuind aşa numita coastă a Ibăneştilor şi a Dorohoiului. Spre est şi sud-est de oraş se întinde Campia Moldovei, cu dealuri domoale, văi largi străbătute de ape, cu numeroase iazuri şi cu vegetaţie de luncă şi baltă.

1.2 Condiţii climatice

Clima din oraşul Dorohoi este temperat-continentală cu nuanţe excesive. Acest caracter al climei este deteminat de poziţia latitudinală a oraşului, dinamica generală a atmosferei relieful din zonă şi de suprafaţă activă, importanţi factori climatogeni.

Poziţia latitudinală la care este aşezat oraşul Dorohoi face ca şi unghiul de incidenţă al razelor solare cu suprafaţa orizontală a relifului să fie mai mic ca al localităţilor situate mai spre sud, ceea ce are ca rezultat direct primirea unei cantităţi de energie radiantă solară mai mică.

Aşezarea geografică a oraşului în partea extrem nord-estica a ţării şi în preajma zonei de contact dintre două subunităţi de relief cu altitudini diferite face ca masele de aer care se deplaseaza peste dealurile înalte, coborând spre oraş, să sufere o uşoară încălzire, ridicând temperatura. În schimb, masele de aer care se deplasează dinspre est, sud-est şi sud, venind din regiuni continentale vaste, îşi domolesc viteza în faţa barajului orografic format de dealurile înalte din vest, nord-vest şi nord, accentuându-şi continentalizarea (frig accentuat iarna si calduri mari vara).

În lumina valorii şi influenţei factorilor climatogeni, principalele elmente ale climei au următoarele valori caracteristice:

Temperatura medie a aerului a fost de 8,4°C, calculată pentru perioada 1894-1972.

Maxima medie s-a înregistrat în luna iulie (20,1°C), iar minima medie în ianuarie (-5,1°C).

Valoarea termică a iernii a fost de -3,3°C, a verii de 19,2°C, a toamnei de 9°C şi a primăverii de 8,5°C.

Temperaturile extreme absolute au valori mari. Cea mai ridicată temperatura a fost de 38°C, înregistrată la 6 august 1905, iar cea mai coborâtă de –32,5 °C înregistrată la 5 februarie 1937 şi 11/12 ianuarie 1940. Amplitidinea maximă absolută de 70,5°C evidenţiază caracterul continental cu nuanţă excesivă al climei.

Bibliografie

1. IONEL A., VÎNTU V., SAMUIL C. – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere (îndrumător de lucrări practice). Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi-2002;

2. SAMUIL C. – Producerea şi conservarea furajelor, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi-2010;

3. *** http://www.primariadorohoi.ro ;

4. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorohoi

Preview document

Pajiști - Pagina 1
Pajiști - Pagina 2
Pajiști - Pagina 3
Pajiști - Pagina 4
Pajiști - Pagina 5
Pajiști - Pagina 6
Pajiști - Pagina 7
Pajiști - Pagina 8
Pajiști - Pagina 9
Pajiști - Pagina 10
Pajiști - Pagina 11
Pajiști - Pagina 12
Pajiști - Pagina 13
Pajiști - Pagina 14
Pajiști - Pagina 15
Pajiști - Pagina 16
Pajiști - Pagina 17
Pajiști - Pagina 18
Pajiști - Pagina 19
Pajiști - Pagina 20
Pajiști - Pagina 21
Pajiști - Pagina 22
Pajiști - Pagina 23
Pajiști - Pagina 24
Pajiști - Pagina 25
Pajiști - Pagina 26
Pajiști - Pagina 27
Pajiști - Pagina 28
Pajiști - Pagina 29
Pajiști - Pagina 30
Pajiști - Pagina 31
Pajiști - Pagina 32
Pajiști - Pagina 33
Pajiști - Pagina 34
Pajiști - Pagina 35
Pajiști - Pagina 36

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Organizarea ameliorativă a unei pajişti permanente degradate din zona Bacău Aplicaţia 1 – Organizarea unui păşunat raţional in următoarele...

Linia Tehnologică pentru Obținerea Nectarului de Caise

I. Introducere Originea caisului se pierde în negura timpului. Cu secole înaintea nașterii lui Hristos, grecii au adus de pe teritoriul Armeniei...

Raționalizarea Proceselor de Muncă și Organizarea Muncii în Producția Agricolă

CAP 1 RESURSELE UMANE-FACTOR DE PRODUCȚIE ÎN AGRICULTURĂ 1.1. Caracteristicile resurelor umane în agricultură Ca orice altă resursă şi cele umane...

Management exploatație agricolă

Societatea agricola BOGDAN S.R.L s-a constituit de catre proprietarii de terenuri in anul 1995. Ea exista ca persoana juridical romana si...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE Pajistile sunt, suprafeţele de teren acoperite cu vegetaţie ierboasă sub forma unui covor vegetal.Pajiştile sunt alcătuite din una sau...

Relațiile dintre Logistică și Mixul de Marketing

I. INTRODUCERE Termenul "logistica" a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar. La inceputul secolului XX, logistica era considerata...

Proiectarea unei linii tehnologice pentru obținerea nectarului de pere cu o productivitate de 15t pe oră

Introducere Fructele sunt produse horticole cu o aciditate mai ridicata din punct de vedere morfologic. De regula se utilizeaza ca deserturi sau...

Plan de afaceri - fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. Date generale privitoare la solicitant A.1. Numele solicitantului: Șerban Raisa –PERSOANĂ FIZICĂ. A.2....

Te-ar putea interesa și

Amenajamentul pastoral al pajiștilor din comuna vulturești

Pajiștile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Organizarea ameliorativă a unei pajişti permanente degradate din zona Bacău Aplicaţia 1 – Organizarea unui păşunat raţional in următoarele...

Proiect de An la Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Importanta, clasificare, raspândire Pajistea reprezinta suprafata de teren acoperita cu vegetatie ierboasa,...

Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zonă comunei Țigănași, județul Iași

INTRODUCERE Într-o agricultură modernă, durabilă, creșterea animalelor ocupăun loc important, deoarece aceasta asigură o mare parte din hrana...

Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava

INTRODUCERE Patrimoniul pastoral al tării noastre, alcătuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un însemnat potentia de resurse naturale...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

1. Stabilirea zonei în care se va înfiinţa conveierul verde Comuna Valea Doftanei, Judetul Prahova CADRUL GEOGRAFIC Comuna Valea Doftanei este...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Capitolul 1. Introducere Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt...

Gramineele perene din componența pajiștilor naturale

GRAMINEELE PERENE DIN COMPONENTA PAJISTILOR NATURALE Vegetatia pajistilor este alcatuita in cea mai mare parte din plante perene, care au o mare...

Ai nevoie de altceva?